Foto: Shutterstock

Feminism 101

Iris Pintiuță

Urban Culture
Share
405
Tweet

Despre feminism, gen, societate și egalitate. O introducere.

În anul doi de facultate, profesorul cu care urma să studiem literatura medievală (yuck), a intrat în amfiteatru și primul lucru pe care l-a zis a fost:

I don’t suppose I have to convince any of you to be feminists.

Bineînțeles, nu l-a contrazis nimeni, nu pentru că era profesor nou și pentru că nu e ok să începi anul în polemici, ci pentru că, în acea sală, toți oamenii prezenți erau feminiști convinși. Pentru trei ani, am trăit în această bulă, încojurată de oameni care militează pentru și cred cu pasiune în egalitatea dintre sexe, rase, orientări sexuale etc.

Când am ieșit din facultate, am realizat că lucrurile stau foarte diferit “în lumea reală.” “În lumea reală,” oamenii nu sunt feminiști. “În lumea reală,” se așteaptă ca femeia să-i facă de mâncare bărbatului, să-i spele hainele, să înceapă o cariera pe care să o abandoneze ca să aibă grijă de copii. Intrând pe piața de muncă am realizat și cu ce doze de sexual harassment traiesc femeile, ce glume proaste cu tentă sexuală se fac constant la muncă, care sunt standardele pe care trebuie să le respecte o femeie și cât de dureros este să ți se pună întrebarea la angajare: ai de gând să faci copii prea curând?

Din motivele astea și multe altele, avem nevoie de feminism. Când încep să vorbesc despre feminism, lumea îmi spune că sunt ultrașă și extremistă. Mi se spune că vreau ca femeile să conducă lumea și ca bărbații să devină sclavi. Mi se vorbește de lipsa femininității, de statusul de “femeie” care s-ar pierde dacă renunțăm la tradiționalism. Pentru mulți, a fi femeie înseamnă a fi mama și soție. Pentru mine, a fi femeie înseamnă a fi ce vrei tu să fii. Dacă visul tău este sa fii mama, îmi doresc să reușești să-l împlinești. Ce-mi doresc eu, și ce susține și feminismul, este să trăim într-o lume în care să fie la fel de ușor pentru o femeie să fie soție și președinte, mamă și pilot.

Foto: Shutterstock

Despre feminism, intersecționalism, patriarhism

Da, există și feminismul anarhist, există și feminismul dus la extrem care vrea distrugerea bărbatului, Valerie Solanas fiind probabil cel mai faimos exemplu, însă eu nu consider aceste ramuri cu adevărat feministe, deci vă rog să ștergeți din minte asocierea dintre feminism și astfel de oameni/mentalităţi.

Feminismul vrea egalitate în oportunitate pentru ambele sexe, feminismul nu vrea ca femeile să primească mai mult. Feminismul luptă ca populația, care este alcatuită din aproximativ 50% bărbați, 50% femei (mai multe femei), să fie reprezentată în pozițiile de putere în același procentaj.  Feminismul luptă ca atât fetele cât și băieții să fie încurajați să devină cercetători, ingineri, informaticieni. Feminismul luptă ca femeia să fie considerată la fel de puternică, capabilă și pregatită ca un bărbat.

În același timp, feminismul vrea ca standardele de frumusețe să dispară. Cum a scris Simone de Beauvoir în faimosul volum The Second Sex, “one is not born, but rather becomes, a woman.” Ce vrea de Beauvoir să spună este că prin gesturile pe care suntem învățate să le facem ca "fete", prin rochițe, fundițe, păpuși Barbie - noi copiem și perpetuăm un ideal feminin care nu poate fi atins niciodată. Și acest ideal feminin este extrem de sexist, creat de patriarhie.

Foto: Shutterstock

Patriarhia, pe scurt, este un sistem social care valorează masculinitatea mai mult decât feminitatea, iar bărbatul este considerat superior femeii. Patriarhia acționează la toate nivelurile societăţii, de la individ și grupuri restranse, la școală și sistemul de guvernământ. De menționat aici este că patriarhia defavorizează membri din ambele sexe, nu doar femei. Și bărbații cresc cu un anumit ideal în minte, iar cei care, spre exemplu din punct de vedere fizic, nu sunt înalți și mușchiuloși, au de suferit.

Pe lângă asta, în societățile vestice intervine și ce numește Michel Foucault “biopolitics,” un mod de a privi omenirea ca pe o statistică, unde unii au mai mult drept la viață decât alții. Biopower reprezintă puterea “to make live or let die.” Ce înseamnă asta: un alb bogat din America poate să-și facă trei transplanturi de inimă și să traiască până la 100 de ani, însă un copil negru din Africa nu are acces nici măcar la apă, și moare de polio la doar câțiva ani. Sistemul vestic, acest biopolitics, nu omoară copilul african direct, dar îl lasă să moară.

Din cauza faptului că rasa pur albă este în scădere, e nevoie ca femeilor albe să li se bage în cap ideea că scopul lor este să fie mame, de preferat bineînţeles de copii albi. În cazul celorlalte rase, lucrurile stau puțin diferit.

Foto: Shutterstock

De unde ajungem și la interescționalitate. Primele două valuri de feminism au fost conduse de femei albe, middle sau upper class, care se simțeau îngrădite în casele lor din suburbii. Ele au început să vorbească despre ce înseamnă să fii femeie, dar nu au luat în considerare că poate femeia working class, femeia de culoare sau femeia musulmană nu are aceeaşi experienţă de viaţă ca a lor. Feminismul intersecțional a fost creat de black feminists, iar termenul a fost stabilit de Kimberlé Crenshaw. Intersecționalitatea ne spune că sistemele de opresiune cu care ne confruntăm: etnice, rasiale, sexuale etc. nu sunt separate, ci lucrează împreună, se suprapun.

Gender roles și Gender binaries

Am discutat puțin despre asta și mai sus, însă o să detaliez aici. Gender roles se referă la rolurile pe care femeia, respectiv bărbatul trebuie să le aibă în societate. Femeia face de mâncare, bărbatul aduce bani în casă; femeia face curat, bărbatul plătește în oraș. Aceste roluri se trag încă de la începuturile creștinismului, religie care cere separarea exactă între rolurile femeii și ale bărbatului. De la Adam și Eva știm că Eva e aia rea și proastă, care scăpată din lesa lui Adam face numai porcării. Mai mult, gândește-te la Biserică, femeile nu au voie niciodată să intre în altar. Din start, bărbații au acces la mai mult spațiu și la mai multă informație (ei știu ce se află după uși, femeile nu). Și asta pentru că femeia e murdară, sângerează lunar. Yep.

Gender binaries se suprapun oarecum cu gender roles. Într-o dihotomie femeie/bărbat, este dictat de la început că tu ești ori una, ori alta. Acest sistem de gândire nu permite existența persoanelor trans sau a persoanelor gender fluid, care uneori se identifica mai mult cu ideea de bărbat, alteori cu cea de femeie. Genul e un spectru, nu o şosea cu două sensuri. Genul e fluid, se poate schimba, nu e întipărit la naștere.

Sexismul internalizat

Un ultim lucru pe care vreau să-l menționez în acest scurt curs despre feminism este că sexiști nu sunt doar bărbații, ci și femeile. Există acest lucru numit sexism internalizat, cu care fetele cresc de mici. De mici, suntem învățate să ne invidiem una pe alta, să ne urâm, pârâm și desconsiderăm cât de des posibil. Și multe dintre noi cred că femeia nu e la fel de capabilă ca bărbatul. Multe femei cred că ce spune bărbatul e literă de lege. Nu, nu e. Tu ai vocea ta și mintea ta, decide singură ce e bine și ce nu.

Foto: Shutterstock

Cam atât despre feminism momentan, mai vorbim și cu altă ocazie. Sunt foarte multe lucruri despre care n-am discutat, însă avem timp. Meanwhile, dacă te plictisești și n-ai ce citi, citește "Gender Trouble" de Judith Butler, carte care o să-ți clarifice multe dubii despre societate și feminism.

Topic-uri

feminism sexism gender trouble
Arată comentariile

NOIZZ URBAN

Vezi și

Extinde