cosma 2

Oameni ai Bucureștiului - un proiect foto care-ți arată adevărata față a bucureștenilor

Gruia Dragomir

Story Finder
Share
18
Tweet

Se spune despre București că ar fi Micul Paris. E o comparație ok mai ales pentru cei care nu au văzut Parisul. Cosma Alexandru are 27 de ani și a venit din Ploiești pentru a încerca să ne arate că bucureștenii sunt la fel de cosmopoliți și interesanți ca newyorkezii.

Bine, nu a venit special pentru acest lucru, nu a fost misiunea sa, dar s-a trezit făcând asta și îi iese foarte bine, pe modelul Humans of New York. Și chiar dacă Bucureștiul nu e nici Paris, nici New York, proiectul foto al lui Cosma ne arată că oamenii din acest oraș au un farmec aparte.

Oameni ai Bucureștiului este o pagină de Facebook (cu peste 120.000 de fani) care, de mai bine de 3 ani, scoate la lumină povești interesante sau frânturi de viața inedite din această mare de peste 2 milioane de oameni care se numesc bucureșteni.

Știu, cu toții iubim să urâm Bucureștiul, pentru că este un oraș cu multe defecte, gospodărit de oameni cel puțin dubioși și fără nicio viziune, dar poveștile pe care le surprinde Cosma cu aparatul său te vor face să înclini mai mult spre love, decât spre hate. Așa cum spunea și cu altă ocazie, Cosma vede Bucureștiul ca pe o petrecere de la care nu vrei să mai pleci.

L-am tras un pic de limbă, pentru că ne-am gândit că poate și bucureștenii vor să-l cunoască pe cel care-i fotografiază zi de zi:

Cine este omul din spatele paginii Oameni ai Bucureștiului și ce te-a determinat să te apuci de acest proiect?

Salut! Mă numesc Cosma Alexandru și am făcut acest proiect în scopul de a mă afirma în lume ca fotograf.

Cât timp petreci pe străzile Bucureștiului și prin ce zone ale orașului s-ar putea intersecta cu tine cineva care ar vrea să apară pe Oameni ai Bucureștiului?

Proiectul Oameni ai Bucureștiului face parte din viața mea de zi cu zi. Asta înseamnă că atunci când sunt cu prietenii și văd ceva interesant, le spun să mă aștepte 5 minute. Când merg la cumpărături, mai fac un ocoliș de vreo 30 minute prin spatele blocurilor, în căutare de material. De obicei mă învârt prin centru, că pe acolo îmi desfășor activitățile. Mi-am amenajat recent și un studio foto pe lângă Cișmigiu. Nu sunt doar un povestitor, sunt și fotograf.

Ce urăști la București?

Păi, m-am gândit să fac o expoziție cu Oameni ai Bucureștiului și cu această ocazia să vină oamenii să mă cunoască. Dar nu găsesc un spațiu decent pentru expoziția pe care o am în cap. În momentul de față, asta mă enervează la București.

Ce iubești la București?

Diversitatea. Proiectul se numește Oameni ai Bucureștiului, dar aici sunt oameni din toate orașele, așa că i s-ar putea spune lejer și "Oameni ai României".

Ai pozat sute, poate mii de oameni care au și stat la povești cu tine. Care dintre poveștile oamenilor Bucureștiului te-a marcat cel mai tare?

Un om cu o chitară. Meseria lui era și pasiunea sa. Cânta ca lumea să-l audă și să vină la el, dar i-a luat mult până să-și dea seama că trebuia să le explice ce poate el să le ofere. Asta se aplică în orice domeniu, chiar și în fotografie.

Pe lângă Oameni ai Bucureștiului, mai ai un proiect foto similar: Vama Nouă. Ce ne poți povesti despre acest proiect foto? Ți s-a întâmplat să pozezi același om și pentru Oameni ai Bucureștiului și pentru Vama Nouă?

Este primul proiect foto pe care l-am făcut ca să îmi pun la încercare talentul de fotograf. Și, pentru că acolo ținta obiectivului meu erau oamenii, am zis să fac și în București ceva similar și inspirat după Humans of New York.

De asemenea, pentru că majoritatea oamenilor din Vamă sunt din București, s-a întâmplat de multe ori să pozez același om pentru ambele proiecte foto.

Cum îi abordezi și convingi pe oameni să te lase să-i pozezi?

"Salut! Pot să îți fac o poză?" E atât de simplu.

Ce impact crezi că are proiectul tău (Oameni ai Bucureștiului) asupra percepției pe care o au românii (sau bucureștenii) despre bucureșteni?

Cred că îi conectez prin experiențe și nu numai. Uneori se întâmplă să pot să ajut oamenii să facă colaborări între ei, prin expunerea serviciilor pe care le oferă. Cum am făcut recent cu o fată care făce săpunuri și creme naturale. Deci, cred că proiectul meu îi ajută să se cunoască mai bine.

Cum ai caracteriza bucureștenii prin prisma experienței tale și a faptului că ai interacționat cu foarte mulți dintre ei?

Sociabili. Mereu cineva vrea să își spună oful sau cele mai mari bucurii, poate a avut o zi nașpa și vrea să fie băgat în seamă. E terapie într-un fel. Bucureșteanul este o ființă sociabilă.

Ideea cu Oameni ai OLX-ului și povestea obiectelor pe care le vând a fost foarte mișto. Care ar fi povestea primului tău aparat foto?

Eram clasa a 7-a sau a 8-a când făceam primele poze la școală, cu colegii, în diferite momente. Și cel mai mult îmi plăcea suspansul developării pozelor.

Ce aparat folosești acum?

Au trecut 6 aparate foto prin mâinile mele înainte să am acest Nikon D610 de acum.

Topic-uri

interviu bucuresti oameni ai bucurestiului fotograf fotografii
Arată comentariile

Vezi și

Extinde