Cui sunt recunoscători judecătorii independenți de la Curtea Constituțională

Share
116
Tweet
Curtea Constituțională a României

Când lupta politică devine acerbă, disputele sunt arbitrate de nouă oameni care au calitatea de “magistrați constituționali”. Aceștia ajung să facă parte din completul Curții Constituționale a României după ce sunt propuși de lideri sau partide politice. Cât de recunoscători rămân ei față de cei care practic îi angajează pentru nouă ani, rămâne o întrebare cu un răspuns greu de intuit. Cert este că sistemul constituțional a funcționat mereu așa după Revoluție, fie că unora le-a plăcut sau nu.

Curtea Constituțională a României (CCR) trebuia să decidă marți, 21 martie, dacă Liviu Dragnea poate să fie premier sau nu. În final, instituția a amânat anunțarea verdictului până pe 4 aprilie.

Asta pentru că judecătorii constituționali, nouă la număr, trebuie să anunțe decizia la sesizarea de neconstituționalitate făcută de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii în guvern. Dacă prevederea va fi considerată neconstituțională, primul beneficiar ar fi Liviu Dragnea, cel care nu a putut ajunge premier tocmai din cauza legii în cauza. Asta pentru că președintele Camerei Deputaților este condamnat definitiv, de la mijlocul anului trecut, la doi ani cu suspendare în dosarul privind Referendumul din 2012.

Odată cu această decizie, dar și cu cea privitoare la Ordonanța 13, o parte dintre politicieni și societatea civilă a solicitat depolitizarea Curții Constituționale. Dintr-o dată au descoperit că judecătorii sunt angajați de politicieni la CCR. Adevărul este că judecătorii constitiuționali nu au fost niciodată “independenți”, iar taberele politice nu au ezitat să atace CCR când deciziile nu le-au convenit.

Lista scurtă a deciziilor politice importante ale CCR

  • Poate fi Dragnea premier?

Hotărârea va anunțată decizia pe 4 aprilie.

  • Este constituțională Ordonanța 13?

Judecătorii au refuzat să ia o decizie după ce documentul a fost abrogat de guvern

  • Putea DNA să ancheteze oportunitatea OUG 13?

Nu, ancheta a fost neconstituțională.

  • Este abuzul în serviciu neconstituțional?

Nu, însă deciziile de condamnare se pot lua doar dacă inculpații au încalcat legi, nu și alte regulamente interioare, decizii ale instituțiilor etc.

  • Cele 8.459.053 de persoane care au participat la Referendumul din 2012 privind demiterea lui Traian Băsescu reprezintă 50% din liste de vot?

Nu. Constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

ANGAJATORII JUDECĂTORILOR CONSTITUȚIONALI

Curtea Constituțională este alcătuită din nouă persoane care au calitatea de judecători constituționali. Aceștia sunt numiți în CCR de Camera Deputaților, Senat și Președintele României (câte trei) pe o perioadă de nouă ani. Prin acest sistem, judecătorii constituționali sunt reprezentanții unor partide sau personaje politice.

Drepturi si obligatii la "angajare" pentru judecătorii CCR

  1. Judecătorii Curţii trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior
  2. Judecătorii sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.
  3. Judecătorilor le este interzis să facă parte din partide politice.
  4. Ei se bucură de imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluțiilor.
  5. Judecătorii Curţii nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea biroului permanent al Camerei care i-a numit sau a Preşedintelui României, după caz. Preşedintele Curţii Constituţionale este egal în grad cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar ceilalţi judecători cu vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
  6. Veniturile anuale: 45.000-50.000 de euro (spre exeomul, Mona Picniceru a declarat venituri de 47.000 de euro)
  7. Automobil de serviciu cu șofer.

În acest moment, PSD are trei judecători în tabăra sa. Doi judecători sunt apropiați de PNL și Klaus Iohannis, doi de Traian Băsescu. Ultimii doi, par să se decidă în funcție de majoritatea formată în cadrul CCR.

Angajați de PSD

  • Valter Dorneanu

El a ajuns judecător constituțional în 2013 la propunerea Camerei Deputaților. El a fost susținut de PSD.

Valer Dorneanu

Președintele Curții este un fost politician care a activat toată viața în slujba PSD. A fost deputat și chiar președintele Camerei Deputaților între 2000 și 2004. El a fost numit în 2012 ca Avocat al Poporului în momentul când PSD și PNL au forțat legile pentru a-l înlocui pe Traian Băsescu. Din calitate de Avocat al Poporului acesta nu a atacat ordonanțe de urgență propuse de Victor Ponta, premierul de atunci.

  • Marian Enache

Fostul deputat PSD a fost ales judecător constituțional anul trecut din partea Senatului condus de Călin Popescu Tăriceanu. Acesta din urmă a ajuns președintele Senatului în urma alianței partidului pe care îl conduce, ALDE, cu PSD.

Cât despre Marian Enache este un fost deputat parlamentar ales în județul Vaslui în mai multe legislaturi, pe listele FSN, PDSR și PSD. Între 15 ianuarie 1993 și 22 iunie 1993, a fost consilier prezidențial, director al Direcției juridice a Președinției României

  • Simona-Maya Teodoroiu

Simona-Maya Teodoroiu a ajuns la Curtea Constituțională în 2015 din partea Senatului, acolo unde majoritatea era deținută, ca și acum, de PSD și ALDE.

Simona Maya Teodoroiu a fost aleasă în locul lui Toni Greblă, care a demisionat din această funcţie. Simona Maya Teodoroiu este secretar de stat în Ministerul Justiţiei din mai 2012, cu excepţia perioadei ianuarie - aprilie 2013, când a ocupat poziţia de secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS) din cadrul Guvernului.

Nehotărâți, dar numiți în CCR cu ajutorul partidului aflat la guvernare

Mona Pivniceru
  • Mona Pivniceru

Mona Pivniceru a candidatul PNL pentru functia de judecator la Curtea Constitutională în 2013.  Cu toate acestea, magistratul a fost susținută de PSD. Mai mult, Pivniceru a fost între 23 august 2012 - 27 martie 2013 ministru al Justiției, în Guvernul Ponta.

  • Attila Varga

Fostul deputat UDMR a ajuns judecător constituțional din 2016, când a fost numit de Camera Deputaților. El a fost susținut de PSD, dar UDMR s-a declarat împotriva ordonanței de la miezul nopții.

Mircea Minea

Datori la Emil Boc și Klaus Iohannis

  • Mircea Minea

A fost în 2010 propunerea PDL pentru a reprezenta Camera Deputaţilor în Curtea Constituțională. A fost susținut chiar de Emil Boc, președintele de atunci al fostului PDL și actual primar  din Cluj-Napoca.

A absolvit Facultatea de Drept a Universității București, promoția 1978,coleg cu Alexandru Atanasiu, Florin Costiniu și Adrian Severin.

  • Livia Stanciu

A fost propunerea lui Klaus Iohannis, fiind judecător constituțional de anul trecut. Până să ajungă în Curte, Livia Stanciu a fost președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Daniel Morar

Angajați de Traian Băsescu

  • Daniel Morar

Fostul șef al DNA  a ajuns judecător CCR în 2013, fiind nominalizat de Traian Băsescu. Daniel Morar a deținut funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), din august 2005. Deși este și un cunoscut adversar al corupției, Daniel Morar este și un puternic dușman pe față al Laurei Codruța Kovesy în mandatul căreia DNA a devenit o instituție de o altă anvergură.

  • Petre Lăzăroiu

A fost numit în 2010 de fostul președinte, Traian Băsescu.

Petre Lăzăroiu

Sursa: Noizz.ro

Arată comentariile