Share
38
Tweet

Am aproape 29 de ani și sunt pieton. Asta spune multe despre mine, zic unii. Îmi place să mă plimb cu bicicleta, pe jos sau cu serviciile de ridesharing prin București, orașul în care m-am născut și trăiesc dintodeauna. De obicei mă plimb prin centru, prin spatele bulevardelor mari, unde e mai puțin aglomerat, iar dacă e vară, e mai răcoros și ai mai multă umbră. Asta am facut și zilele trecute, însă m-am enervat din cauza unei mașini parcate pe trecerea de pietoni dintr-o intersecție. Din acel moment, am fost atent la parcările din București, pe tot drumul parcurs de la Romană și până la Sf. Gheorghe. Întamplător, aveam și aparatul de fotografiat la mine, iar drumul pe care îl făceam în mod normal în 15 minute, l-am făcut în 2 ore. Știu, e absurd, așa cum vei vedea în fotografiile de mai jos.

Drumul parcurs

Scurtă introducere istorică:

România a fost întodeauna sincronizată cu restul lumii civilizate la capitolul mașini. Conform ACR, la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primii ani ai secolului al XX-lea, în România, găseai:

- o trăsură-automobil fabricată de firma Peugeot (proprietar Barbu Bellu)

- trei trăsuri-automobile de tip Benz

- două automobile cu abur construite de firma franceza Gardner Serpollet

- un automobil Rochet-Schneider

- un triciclu Bollee

- unul din primele automobile Oldsmobile

- un automobil electric (proprietar Leon Leonida) etc.

În anul 1906 au fost importate în țara noastră 150 de automobile, 447 în anul 1909 și 850 în anul 1912. Chiar dacă în Primul Război Mondial aproximativ două treimi dintre autovehiculele din România au fost distruse, în 1926, numărul acestora a ajuns la 11.300, iar în 1939, au fost înregistrate 25.876 de automobile.

Foarte importantă în acest proces de dotare a locuitorilor cu mașini a fost și uzina Ford, cea care în 1935 a început producția de autoturisme în România (model cu motor în V cu 8 cilindri și care dezvolta 60 CP).

Traficul rutier real a existat din 1957, când a început și o campanie de asfaltare a celor mai importante bulevarde din orașe, iar pe lângă maşinile din U.R.S.S., românii aveau voie să-şi cumpere şi mărci fabricate în Republica Democrată Germană, Franţa şi Italia.

Acest lucru a influențat identitatea românului socialist pre-ceaușist. Practic, unul dintre simbolurile avuției burgheze a ajuns să fie accesibil oricărui tovarăș, chiar dacă cei care voiau permis de conducere erau obligaţi să deţină o maşină în proprietate şi să aibă neapărat cunoştinţe de mecanică-auto.

În ani ‘80, în Bucureşti existau aproape 150.000 de maşini. Ca să ai o amărâtă de fake de Renault 12 trebuia să faci o cerere de cumpărare cu 5 ani înainte, iar din cauza faptului că benzina era raționalizată, se circula un week-end da şi unul nu, în funcție de numărul de înmatriculare, par sau impar.

Dacia vs Renault 4tuning.ro

Din anii ‘90, șmecheria se măsura, printre altele, prin mașina pe care o conduceai. Dacă aveai Cielo nou înseamna că era ceva de capul tău, iar dacă veneai cu ceva Opel Omega din afară, însemna că te descurcai bine. Abia cine avea Audi 100 era bo$$.

Timpul a trecut, străzile s-au mai pavat de câteva ori, au apărut niște poduri după 2000, câteva parcări, și uite așa prezentul aduce 1.237.302 de mașini înmatriculate în București (statistică până la septembrie  2016).

Bucureștiul, campionul mașinilor

Capitala României are 455 de maşini la fiecare mie de locuitori: de două ori mai mult decât media națională. Se pare că frustrările trecutului comunist au înfluențat nu numai numărul bisericilor sau licențelor universitare, ci și numărul de mașini pe cap de locuitor.

Angoasele conștiintei colective, create din dorințele nematerializate dinainte de ‘89, completate de refularea doctrinei capitalismului românesc, fac din România piața de desfacere perfectă pentru marile concerne internaționale.

Consumerismul exagerat se regăsește în lucrurile cele mai simple, cele care clădesc personalitatea și statutul omului în societate. Așa se poate explica tiparul indivizilor care stau în apartamente de 50 de metri pătrati, dar cu Porche Cayenne în parcarea neplătită din fața blocului. Un paradox imposibil de înțeles, mai ales când, conform Euro­mo­ni­tor, în 2014, România se clasa pe ultimile locuri în Europa la numărul de mașini pe cap de locuitor, fiind surclasată doar de Bosnia și Ucraina.

zf.ro

Conform Eurostat, în 2013, ultimul an pentru care există acest gen de statistici, România a consumat aproximativ 5,5 milioane de tone de benzină şi motorină. La o populaţie de 20 de milioane de locuitori, rezultă că, în medie, un român cumpără anual 0,3 tone de carburant, consum ce ne plasează pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte consumul de benzină şi motorină.

Cu toate astea, aflăm de la TomTom,  producator de GPS-uri, că Bucureștiul este miez în topul celor mai aglomerate capitale din Europa și pe locul 3 la nivel global, în orele de vârf. Studiul a fost realizat după ce TomTom a contorizat traficul pe tot anul 2016, în 390 de oraşe din 48 de ţări din jurul lumii.

Topul celor mai aglomerate oraşe la nivel global:

  1. Bangkok, Thailand
  2. Mexico City, Mexico
  3. Bucharest, Romania
  4. Jakarta, Indonesia
  5. Moscow, Russia
  6. Chongqing, China
  7. Istanbul, Turkey
  8. St. Petersburg, Russia
  9. Zhuhai, China
  10. Santiago, Chile
  11. Guangzhou, China
  12. Shijiazhuang, China
  13. Shenzhen, China
  14. Los Angeles, U.S.
  15. Beijing, China

Românul și filozofia parcărilor

Crezi că municipalitatea se bazează pe statisticile consumului de carburant și media națională de mașini pe cap de locuitor atunci când se gândește la fluidizarea traficului?

Locurile de parcare publice sunt mereu pline și de obicei dublate, iar mașinile parcate neregulamentar nu se mai ridică din 2015.  Acest lucru se întâmplă din cauza populismului motivat prin faptul că activitatea de ridicări auto a fost suspendată în întreaga ţară, fiind declarată ilegală, deoarece nu existau norme de aplicare a legii existente.

Avocatul Poporului, același Victor Ciorbea care a a depus la Curtea Constituțională sesizarea privind articolul din Legea nr. 90/2001, cea care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să pretindă funcția de prim-ministru, reprezentat de Ecaterina Mirea, și-a exprimat opinia în acest sens. El a spus că hotărârile consiliilor locale, adoptate în vederea reglementării procedurii privind ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar, depășesc competența ce revine consiliilor locale în această materie, fiind contrare prevederilor actelor normative cu forță juridică superioară.

Substratul acestei motivări vine și din faptul că sumele plătite firmelor dubioase care ridicau mașini erau imense, în raport cu salariul minim pe economie și cu amenda propiu-zisă care ajungea la bugetul de stat. A fost o lovitură strategică și simbolică dată dreptei aflate pe ultima sută de metri la putere, în 2016, PSD-ul înroșind Bucureștiul și România, atât la locale, cât și la parlamentare.

Oamenii au fost fericiți și au început să își folosească mașinile personale mai des și să parcheze haotic, unde găseau un loc de ne/parcare. Din păcate, o parte dintre acești posesori de autovehicule sunt iresponsabili și impertinenți.

Un alt factor important în influentarea acestui comportament ar fi și faptul că o mare parte dintre cetățenii României nu sunt educați în privință respectării celor care se deplasează într-un mod mai puțin (transport în comun) sau deloc (pe jos, bicicletă) poluant.

Cred că acest lucru se datorează asocierii acestor moduri de a te deplasa cu sărăcia, românii având ierarhizarea statului în societate bazat pe cine are și arată că are cei mai mulți bani. În acest context, este normal să nu existe respect pentru participanții de mâna a doua în trafic. Țin minte că, în ani ‘90 și 2000, mașinile scumpe care încălcau ușor codul rutier erau trase pe dreapta aleatoriu, așa cum pățesc pasagerii cărora li se face control de material explozibil în aeroporturi.

Legi, legi, legi

Anul trecut, politicienii s-au mândrit că au elaborat  o legislație în acest sens. Potrivit noilor reglementări din HG nr. 965/2016 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, "vehiculele parcate sau staţionate neregulamentar vor fi transportate pe platforme în locuri special amenajate şi se vor afla în paza administratorului drumului public sau, după caz, a administraţiei publice locale pe toată perioada depozitării."

Tot în această hotărâre aflăm că "transportul la locul de depozitare nu se mai execută dacă, până la iniţierea acestuia, proprietarul sau utilizatorul vehiculului ridicat se prezintă la locul ridicării şi este de acord cu suportarea cheltuielilor efectuate. În acest caz se suportă doar contravaloarea operaţiunii de ridicare".

Din codul rutier, aflăm la Art. 109 OUG 195/2002, ce face referire la răspunderea contravenţională, că “procesul-verbal se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, menţionându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori”. Mai exact, polițistul poate să facă o poză și un proces verbal și uite așa s-a dat amenda.

Executivul a modificat în luna decembrie 2016, printr-o Hotătâre de Guvern, regulile de ridicare a maşinilor care staţionează neregulamentar pe carosabil, dar şi a celor parcate pe trotuare. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 22 decembrie 2016 şi a intrat în vigoare sâmbătă, 21 ianuarie 2017.

"Legea, așa cum știți, s-a clarificat prin norme, la sfârșitul anului. Aceste norme trebuie să fie însușite de către toate primăriile, atât Generală, cât și de sectoare, prin norme interne. Începând de astăzi, toate mașinile care vor bloca tramvaiele, troleibuzele, autobuzele, transportul în comun, în general, alte căi de acces, circulația, banda întâi, vor fi ridicate până la aprobarea acestor norme de către consiliile locale, respectiv general, de către o platformă aflată la Administrația Străzilor și care va putea să acționeze urgent", a precizat primarul general, Gabriela Firea, la Comandamentul de iarnă din 16 ianuarie 2017, în contextul faptului că ningea puternic, iar mașinile parcate aiurea blocau deszăpezirea.

Când a dat această declarație, Firea uitase că în Capitală sunt aproximativ 200.000 de locuri de parcare şi peste un milion de autoturisme înmatriculate, la care se adaugă cele care intră zilnic în oraş, aparţinând celor care lucrează în Capitală, dar locuiesc în zonele limitrofe, plus cele ale căror proprietari provin din alte zone ale ţării, dar locuiesc cu chirie în Bucureşti.

Concluziile și lipsa soluțiilor la nivel de municipalitate

Dacă analizăm cele de mai sus, asta ar însemna că toate mașinile care sunt în acest moment parcate ilegal în București ar trebui ridicate și/sau amendate. După cum vei vedea, atât în partea foto-video a acestui articol, cât și în jurul tău oriunde în București, lucrurile nu stau deloc așa.

Ca să nu le sară oamenii în cap, autoritățile au adoptat o viziune populistă în această privință, cu declarații în genul celei de mai sus.  Adăugăm la această listă și următorul anunț făcut de Primăria Capitalei:

“Primaria Capitalei are în 2017 un buget de 1,1 miliarde de euro. 90 milioane euro vrem să îi alocăm pentru proiecte de infrastructură și parcări, două milioane euro pentru piste de biciclete, 95 milioane pentru spitale, 80 milioane euro pentru poduri, pasaje, parcări, 37 milioane euro pentru Pasajul Ciurel și străpungerea spre A1, iar 16 milioane euro pentru modernizarea Sos. Pantelimon și parcarea park&ride.

Primarul General a declarat că se mai aloca bani pentru lărgirea străzii Prelungirea Ghencea, Străpungerea Buzesti-Berzei-Uranus, Pasajul pietonal Piața Eroii Revoluției și lărgirea străzii Fabrica de Glucoza. Vor mai fi alocați 11 milioane euro pentru amenajarea a 3100 locuri de parcare în parcări subterane și park&ride: Piața Constituției -  1000 locuri și Sala Palatului- peste 1000 locuri”.

În realitate, autoritățile tolerează acestă situație. E ca în tările în care legea încriminează consumul de Cannabis, dar în realitate sunt sancționati doar cei care sunt prinși cu plantele în ghiveci acasă, ceea ce este foarte greu, pentru că trebuie să ai mandat ca să intri într-o casă, iar pentru mandat trebuie aduse dovezi concrete la procuror.

Parcările din București sunt doar un pretext pentru a arăta un cerc vicios între locuitori si actuala clasă politica. Educația creează valori și principii și nu poți să vrei să îți fie respectate drepturile, dacă tu nu știi care sunt acestea. La fel stau lucrurile și cu estetica urbană - sunt prea puțini oamenii care vor ca orașul lor să arate normal, deoarece s-au obișnuit să se mulțumească cu puțin, iar în același timp, pentru mulți, abundența simbolizează prosperitate.

Am grupat fotografiile în cateva categori, în funcție de „personalitatea” propietarilor:

Cocoțatele: genul de mașini care par să aibă o gaură în rezervor și așteaptă să fie reparate, unele stau în intersecții ca într-o vitrină, altele doar par mai cool așa, după partea pe care stă cozorocul șepcii stăpânului.

Cocoțată 1
Cocoțată 2
Cocoțată 3
Cocoțată 4

Se pare că există un „statement” vis-a-vis de regresul omenirii și mulți bucureșteni au ales facă un performance stradal. Ei cred ca toată lumea ar trebui să meargă cu mașina, iar săracii care merg pe jos ar trebui să primească un ajutor de la stat.

Fară pietoni 1
Fară pietoni 2
Fară pietoni 3
Fară pietoni 4
Fară pietoni 5
Fară pietoni 6
Fară pietoni 7
Fară pietoni 8
Fară pietoni 9
Fară pietoni 10
Fară pietoni 11
Fară pietoni 12
Fară pietoni 13
Fară pietoni 14
Fară pietoni 15
Fară pietoni 16
Fară pietoni 17

Același „performance” stradal cu alt scenariu.

Zebre și mașini 1
Zebre și mașini 2
Zebre și mașini 3
Zebre și mașini 4
Zebre și mașini 5
Zebre și mașini 6
Zebre și mașini 7

Unii au vrut să speculeze momentul și au vrut să își enerveze vecinii parcând în fața garajului. Ce nu știu ei este că vecinii #rezistă.

Parcare la garaj 1
Parcare la garaj 2
Parcare la garaj 3
Parcare la garaj 4
Parcare la garaj 5
Parcare la garaj 6

Topul celor mai tari parcări, parte a grupui revoluționar de șoferi care fac „statement” vis-a-vis de regresul omenirii, prin parcările lor.

Parcări absurde 1
Parcări absurde 2
Parcări absurde 3
Parcări absurde 4
Parcări absurde 5
Parcări absurde 6
Parcări absurde 7
Parcări absurde 8
Parcări absurde 9
Parcări absurde 10
Parcări absurde 11
Parcări absurde 12

În timp ce speranța moare ultima, parcările publice și private pierd foarte mulți clienți care vor să se alăture protestului.

Parcare liberă 1
Parcări liberă 2
Parcări liberă 3
Parcări liberă 4
Parcare liberă 5

Polițistul stă în parcare să verifice cine are 2peu să parcheze corespunzător, ținând cont de contextul dat. E un polițist bun.

Bonus Parcare liberă 1

Piața Rosetti este o piață crepusculară. Crepuscul, conform wikipedia, reprezintă fenomenul de creștere rapidă a luminii, dimineața, înainte de răsăritul Soarelui. Twilight Zone / Zona Crepusculara este un serial american care a început în 1985, o colecție de povești atât amuzante cât și tragice, cu personaje cu un simț al umorului special și întoarceri de situații neașteptate.

Intersecții crepusculare - Piața Rosetti 2
Intersecții crepusculare - Piața Rosetti 3
Intersecții crepusculare - Piața Rosetti 4
Intersecții crepusculare - Piața Rosetti 5

Întersecția str. Slănic cu str. Bolintineanu, din spatele spitalului Colțea, este și ea crepusculară. În timp ce parcările spitalului și cele pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București erau goale din cauze necunoscute, multe mașini au fost parcate haotic pentru a compensa vizual în încadratura ochilor cu formele drepte din jur.

Intersecții crepusculare - Slanic cu Bolintineanu 1
Intersecții crepusculare - Slanic cu Bolintineanu 2
Intersecții crepusculare - Slanic cu Bolintineanu 3
Intersecții crepusculare - Slanic cu Bolintineanu 4
Intersecții crepusculare - Slanic cu Bolintineanu 5
Intersecții crepusculare - Slanic cu Bolintineanu 6

Un bonus al intersecției crepusculare - Slănic cu Bolintineanu, intrarea care se face din cealaltă intersecție crepusculară, Piața Rosetti, protecție pentru „deep space-ul” parcărilor: parcarea rezervată pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Bonus Intersecții crepusculare - Slanic cu Bolintineanu

Pentru cine vrea să se protejeze împotriva rezistenței, există clasicul bidon de 5L de apă plată, zis și prezervativ stradal (ghici de ce).

Prezervativ stradal

Topic-uri

parcare bucuresti masini
Arată comentariile

NOIZZ URBAN

Vezi și

Extinde