Un astronom ne-a demontat patru mituri populare pe care lumea încă le crede despre Univers

Share
37
Tweet
Adrian Șonka Foto: YouTUbe/Calea Victoriei Foundation

Oricât ne-ar plăcea filmele și romanele SF, hai să le lăsăm deoaprte un pic și să vorbim despre realitatea de „acolo, sus”.

Peste două săptămâni mergem la cursul de Astronomie „Constelații, nebuloase, galaxii”, organizat de Fundația Calea Victoriei între 2 și 6 iulie. O să ne vedem începând cu 7 seara la sediul Fundației (strada C.A. Rosetti nr. 47, etajul 1, București) ca să vorbim despre Big Bang, măsurarea distanțelor în Univers, posibilitatea de a ne muta pe alte planete, Astronomie vs. Astrologie și multe altele.

Lector e astronomul Adrian Șonka, Directorul Observatorului Astronomic „Vasile Urseanu” din București. O să avem atunci ocazia să stăm de vorbă cu el, să aflăm răspunsurile tuturor întrebărilor care ne-au frământat vreodată cu privire la spațiul cosmic și la granița dintre SF și realitate.

Apropo de granița asta, deja am stat de vorbă cu Adrian Șonka pe tema minciunilor despre Univers propagate în cultura populară (filme, cărți etc.). Hai să le zicem „mituri”, mai bine. De la frumusețea planetei Venus până la rolul de protector al Pământului pe care-l are Jupiter, uite ce ne-a spus astronomul:

1) Venus, zeița iubirii și a frumuseții

Nu-i bine să asociezi mitologia cu realitatea, mai ales când nu cunoști multe despre Univers. Această greșeală a fost făcută de astronomii din Antichitate, care au dat planetelor nume de zei. De exemplu, a doua planetă care se rotește în jurul Soarelui poartă numele zeiței frumuseții și a iubirii, adică „Venus”. Singura problemă este că planeta în sine nu are nimic de-a face cu frumusețea, iar de iubire nu mai spun nimic, fiind vorba doar de o piatră...

Venus Foto: NASA, via Gizmodo

Venus este, de fapt, cea mai urâtă planetă din sistemul solar. Motivele? Păi… pe Venus ziua sunt 460 de grade Celsius (cu plus). Ca în cuptorul de pizza. Noaptea este la fel de cald, așa că nu îți poți plimba câinele nici măcar seara. Plus că plouă… cu acid sulfuric. Dacă ați trecut prin liceu, știți deja cât de plăcut este acidul sulfuric. Mai e ceva: pe Venus bate mereu vântul, pentru că atmosfera nu se rotește la fel ca planeta. Mereu bate vântul și, dacă te prinde un vânticel de vară, îți va veni în față aer sub formă de ceață la 460 de grade Celsius. Dacă vă bate gândul să petreceți o zi romantică pe „Planeta iubirii”, vă urez succes!

2) Doar pe Pământ este viață

Așa se spune, că doar pe planeta noastră este viață. Din fericire, se pare că nu este așa. Avem cel puțin două corpuri cerești pe care poate fi viață chiar acum și unul pe care viața a apărut, dar a și dispărut demult.

Mars Attacks! Foto: Villains Wiki

S-ar putea să fie pești în oceanul subteran de pe Europa, un satelit de-ai lui Jupiter. Oceanul se află sub o crustă de gheață groasă de minimum câțiva kilometri (nu știm foarte exact), însă în anumite locuri se văd zone mai subțiri. Nucleul satelitului este compus din piatră, minerale, apa din ocean nu este foarte rece, deci avem condiții pentru ca măcar cea mai simplă bacterie să fi apărut. Nu am reușit să ajungem pe satelit, dar când vom merge, sunt șanse să descoperim... europeni.

Un satelit pe care gheața s-a fisurat deja este Enceladus, satelit al lui Saturn. Ar putea fi viață acolo, pentru că tot ce-i trebuie acesteia există: apă, substanțe organice și o sursă de căldură. Prin fisuri ies jeturi de particule din materia din care e compus oceanul, iar una din sondele spațiale care a studiat satelitul a trecut chiar prin acel loc. Rămâne doar să așteptăm ca jeturile să arunce un extaterestru chiar pe Pământ. :)

3) Pe Mercur e foarte cald din cauză că-i fix lângă Soare

Mercur orbitând în jurul Soarelui Foto: 1zoom.ru

Fals! Pe Mercur este cald, dar nu din cauza Soarelui. Acolo Soarele este de 8 ori mai strălucitor, e mai cald decât pe Terra, dar motivul principal pentru care sunt 430 de grade este rotația lentă a planetei. O zi lumină durează 2111 ore, adică de 175 de ori mai mult decât pe Pământ. Soarele stă pe cer 2111 ore și se face cald. Noaptea durează la fel de mult și de asta, uneori, sunt -180 de grade pe cea mai apropiată planetă de Soare.

4) Jupiter ne protejează de asteroizi

Foto: realismo fantástico

Poate ați auzit: Jupiter e ca un scut care apără Pământul de asteroizi. Nimic mai fals. De fapt, Jupiter este într-un fel răspunzător pentru toți asteroizii care se apropie de Pământ și cei care mai cad pe planetă. Motivul? Asteroizii se rotesc în jurul Soarelui, Jupiter la fel, dar planeta este cea care influențează gravitațional obiectele mai mici. Nu mereu, nu pe toți, ci pe aceia care se află în anumite locuri în sistemul solar. Toți asterozii aflați la locurile potrivite au traiectorii care sunt modificate constant de atracția planetei, în așa fel încât ajung să se apropie de Soare. Și ghiciți voi peste cine dau în drumul lor înspre Soare? Peste Pămâââânt! De aceea, în sistemul solar vor exista mereu asteroizi care se vor apropia de Pământ. Să știți că asteroizii aceștia se apropie și de Marte, Venus și Mercur, chiar dacă nouă nu ne pasă de ele.

Sursa: Noizz.ro

Arată comentariile