Toți pământenii ar fi trebuit să vorbească limba esperanto

Share
29
Tweet
Costel și Vasile făcând cunoștință în esperanto. (foto: 123rf.com)

Esperanto e o limbă artificială creată în 1887 pentru a fi vorbită de toți pământenii. O limbă universală menită să sfideze granițele. După cum ți-ai dat seama deja, nu a funcționat. Oare de ce?

Esperanto este creația lui Ludovic Lazar Zamenhof, un oftalmolog polonez care a lucrat 10 ani la ea. A lansat-o oficial în 1887, iar numele se traduce prin „cel care speră”. Intenția lui Zamenhof a fost să creeze o limbă atât de simplă, încât învățarea ei să fie floare la ureche pentru oricine.

Reguli & mostre

Tocmai de-aia, Esperanto e o limbă fonetică (se scrie așa cum se aude) și are doar 16 reguli gramaticale. Există un singur articol hotărât („la”), deci nu trebuie să-ți bați capul ca la germană cu „der”/„die”/„das”. Verbele NU se modifică în funcție de număr sau persoană, deci aproape că poți vorbi fără să gândești.

Hai să lăsăm deoparte teoria și să vedem niște texte concrete în esperanto. Google Translate, sper să nu ne tragi pe sfoară:

Numărătoarea de la 1 la 10 în esperanto
„Bună, ce faci?” în esperanto
Shakespeare în esperanto
Teorema bisectoarei în esperanto
Floricica Dansatoarea în esperanto
Ce auzi zilnic, doar că în esperanto

Acum, timpul pentru observații. În esperanto, la „unu” se zice „unu”. Notează-ți undeva. La „Iohannis” se zice „Johannis”, așa cum e normal. Cu matematica e mai grele – ar fi trebuit întâi să traducem teorema din română în română, dar oricum n-o să-ți folosească vreodată în viață.

E universală, dar o vorbește cineva?

Se estimează că în jur de 2 milioane de oameni vorbesc esperanto, dintre care 1.000 – 2.000 sunt vorbitori nativi. Zonele în care ai cele mai mari șanse s-o auzi sunt: Europa, America de Sud și Asia (aha, deci de-aia sunt așa mulți...).

Marian Vochin, autorul cărții „Istoria Mişcării Esperantiste în România de la origini până în prezent”, ne lămurește cu situația limbii pe la noi: „În 1985 eram trei mii de vorbitori de esperanto în ţară. Acum, cred că suntem patru!”.

Printre „vedetele” autohtone vorbitoare de esperanto s-au numărat de-a lungul timpului: Carmen Sylva (Regina Elisabeta), Ştefan Odobleja, Tudor Arghezi, Geo Bogza și Radu Tudoran.

Marian Constantinescu, ultimul profesor de esperanto din Bucureşti, spune că un anglosaxon are nevoie de vreo 2.000 ore ca să învețe limba ca lumea. Unui italian i-ar trebui 1.000 ore de studiu, iar unui francez – cam 1.500. În schimb, un român poate deveni maestru în numai o sută de ore. Take that, rest of the world!

Esperanto e cea mai răspândită limbă artificială din lume și figurează în Cartea Recordurilor ca fiind singura limbă fără verbe neregulate. Congrats, Mr. Zamenhof!

De ce nu a prins?

Nu există un motiv concret pentru care esperanto și-a ratat misiunea. În schimb, sunt multe posibile explicații.

Una dintre ele am sugerat-o deja mai sus. Românilor le vine ușor s-o învețe, dar alte popoare trebuie să se chinuie serios (până la 2.000 ore în cazul anglosaxonilor). Așadar, nu-i o limbă chiar atât de accesibilă pe cât s-ar fi dorit. Nu universal, în orice caz.

Apoi, mai e faptul că puțină lume știe măcar că esperanto există. Numele o face să pară un fel de spaniolă v2.0 (sună ca „español”), iar spaniola are deja vreo 400 milioane de vorbitori în toată lumea.

Steagul oficial al limbii esperanto (foto: pixabay.com)

Caracterul artificial al limbii e un alt impediment în acceptarea ei pe scară largă. I se pune ștampila de „fake”, „imaginar”, iar asta nu a încurajat școlile s-o predea. Sunt șanse mai mari să găsești în programă un curs de klingoniană sau de elfă.

Merită menționat și faptul că nu există suficiente opere în limba esperanto, chiar dacă multe cărți au fost traduse tocmai pentru a o populariza. Eminescu, Caragiale, Sadoveanu și Cărtărescu sunt câțiva dintre autorii români care au avut parte de această distincție. Simple traduceri nu sunt suficiente. Gândește-te că noi primul contact cu engleza l-am avut urmărind desene animate la TV. Apoi am trecut la filme și seriale, tot în engleză. Apoi am descoperit calculatorul cu Windows-ul în engleză. Lista poate continua la nesfârșit.

Ideea e că engleza o înveți și fără să vrei, pentru că ești expus încontinuu la ea. Ca să înveți esperanto trebuie mai întâi să afli că există, apoi să depui efort. Și nu prea are rost.

Arată comentariile