Aeroportul Otopeni e prea mic ca să găzduiască decent 12 milioane de pasageri

Share
Tweet

Aeroportul "Henri Coandă" din Otopeni a înregistrat în prima jumătate a acestui an 5,91 milioane de pasageri, în creştere cu circa 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această creștere înseamnă că aerogara rămâne prea mică pentru traficul mare de călători, iar proiecte de investiții nu există.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), companie care administrează cele două aeroporturi de lângă Bucureşti, susţine că datele din primul semestru creează "premisele depăşirii pragului de 12 milioane de pasageri în întreg anul 2017".

Dacă într-un stat modern, cu infrastructură în orice domeniu, știrea ar însemnat semnul unei reușite, în România informația creșterii traficului de pe aeroportul din Otopeni este aproape un dezastru. Asta pentru că aerogara de la marginea Capitalei poate găzdui, în condiții optime în jur de zece milioane de pasageri pe an. Aeroportul "Henri Coandă" poate primi anual și 15 milioane de călători, însă condițiile oferite vor fi aproape insuportabile.

Deja, începutul verii a atras un prim semnal de alarmă, atunci când conducerea aeroportului a cerut pasagerilor să vină cu trei ore înainte de decolare, iar în prezent nu există niciun proiect clar de extindere a aeroportului pentru a face faţă traficului în creştere accelerată.

Ce spun datele oficiale

În 2016, aeroportul din Otopeni a înregistrat 10,98 milioane de pasageri, în creştere cu 18,3% faţă de anul precedent.

"Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat, în primele şase luni ale anului 2017, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 5,92 milioane pasageri şi 61,8 mii de mişcări de aeronave (aterizări şi decolări). Din total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 5,91 milioane de pasageri şi 55,7 mii de mişcări de aeronave", arată comunicatul.

Potrivit datelor oficiale transmise presei, traficul de pe aeroportul Otopeni continuă să crească în ritm accelerat, deşi serviciile aeroportului fac tot mai greu faţă numărului tot mai mare de pasageri.

"Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în primul semestru din 2017 a înregistrat o creştere relevantă, de 20,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creându-se astfel premisele depăşirii pragului de 12 milioane de pasageri în întreg anul 2017", precizează comunicatul, care nu oferă ratele de creştere separat pentru cele două aeroporturi, deşi aeroportul Băneasa are un trafic infim.

Aeroportul Henri Coanda din Otopeni

Profit mare

Potrivit datelor publice ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, în 2016, pe Otopeni s-a consemnat un număr-record de 10,98 milioane de pasageri şi 108,2 mii de mişcări de aeronave. Faţă de anul 2015, numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în 2016 a înregistrat o creştere demnă de invidiat, de 18,3%. În 2016, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti au operat 37 de companii aeriene, care au transportat pasageri către 92 de destinaţii. Ca o comparație, aeroportul din Sofia, de aceleași dimensiuni și tot cu două piste, a avut anul trecut doar cinci milioane de pasageri.

Anul trecut, CNAB a avut venituri totale de aproape un miliard de lei (mai exact 911.662.620 lei) și un profit net, rămas după deducerea impozitului pe profit, de aproape 230 milioane de lei (229.691.520 lei). În euro ar fi vorba despre 51,11 milioane.

Numai că acești bani nu pot fi repartizați extinderii aerogării. Prin memorandumul aprobat de guvern în ianuarie 2017, 90% din profitul companiilor de stat se duce la bugetul general.

Otopeniul a fost modernizat ultima dată în 2012, când s-a inaugurat un terminal pentru plecări. Lucrările la Terminalul Plecări au început în vara lui 2011, au durat 17 luni și au costat 52 milioane de euro.

Singura soluție viabilă

Haosul de pe Otopeni este cauzat și de faptul că din martie 2012, toate cursele de pe Aeroportul Băneasa (cele de tip low-cost și cele interne) au fost mutate aici. Anca Boagiu, ministrul de la începutul anului 2012, a luat decizia închiderii aerogării din Băneasa. S-a motivat la acel moment că este vorba doar despre reparații. Când a fost redeschis, aeroportul a fost destinat doar curselor de protocol. Neoficial, decizia închiderii Aeroportului Băneasa ar fi influențată de marii investitori imobiliari care au construit cartiere rezidențiale în zonă, cartiere care erau deranjate de zgomotul avioanelor.

Redeschiderea traficului avioanelor de linie pe aerogara din Băneasa este singura soluție pentru a mai salva Aeroportul Otopeni.

Peste opt ani aerogara va avea un terminal nou

Și variantă de viitor: Terminal nou cel mai probabil în perioada 2022-2025

Ministerul Transporturilor a prezentat anul trecut, în cadrul celei de-a doua zi a Reuniunii Anuale TEN-T Days de la Rotterdam, și proiectul pentru extinderea Aeroportului Otopeni. Este vorba despre realizarea unui nou terminal. Acesta ar urma să fie realizat în două etape, platforme de avioane, căi de rulare, conexiune la rețeaua rutieră, parcare, clădiri auxiliare, turn de control, echipamente și vehicule speciale. Data avansată pentru finalizarea lucrărilor este 2025.

“Scenariul nostru optimist se referă la o dată apropiată de anul 2022. Aceasta poate fi revizuită în plus sau în minus, în funcție de necesități. Până la construirea unui nou terminal, pentru fluidizare, operarea companiilor aeriene se va face și în alte ore, în fara celor de vârf”, explică Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale Aeroporturi București.

Sursa: Noizz.ro

Topic-uri

aeroportul otopeni aeroport
Arată comentariile

NOIZZ URBAN BY FANTA

Vezi și

Extinde