Am vorbit cu un psiholog pentru a înțelege mai bine depresia și anxietatea

Share
386
Tweet

Când aud de anxietate sau depresie, românii se ghidează după clișeul conform căruia toți avem probleme, așa că oare de ce să-mi pese de tine și hai mai bine să ne comparăm ca să vedem cine merită mai multă compasiune.

Noi nu avem mentalitatea formată în direcția helpful în care psihicul nostru poate fi afectat de ceea se ni se întâmplă. Dacă nu ai ceva vizibil, sigur este doar la tine-n cap.

În 2018, suntem mai depresivi și mai anxioși ca oricând. Și nu o spun eu, o dovedesc statisticile. Depresia afectează aproape un milion de indivizi anual în România, conform Organizației Mondiale de Sănătate.

Depresia nu e doar "sunt puțin trist” și nu vreau să ies azi când prietenii mă scot afară la bere. Anxietatea nu e doar puțin stres înainte de un eveniment important, care trece repede. Sunt boli serioase care necesită tratament.

Eu sunt familiarizată cu poveștile astea, pentru că nu intru în categoria celor care nu au avut nevoie de psiholog vreodată. De fapt, nici nu cred că știu pe cineva perfect okay din punct de vedere mintal, cu toate că nu toată lumea apelează la specialist.

Long story short, știu cum e să simți că înnebunești, că nimic nu e bine și că mereu se va întâmpla ceva rău, să trăiești în vidul acela în care nimic nu te mai satisface și să ai atacuri de panică dacă mergi trei străzi distanță de casă. Dar articolul ăsta nu este despre mine.

Foto ilustrativ

Am vorbit cu Anca Maftei, psiholog și psihoterapeut ca să înțeleg mai bine de ce în zilele noastre pare că ne confruntăm toți cu astfel de experiențe.

Cum ne putem da seama că o persoană suferă de anxietate?

Anxietatea este o stare firească, pe care o putem recunoaște în fiecare dintre noi atunci când există o primejdie sau un eveniment stresant. Teama este o emoție perfect normală în proporția corectă, dar atunci când frecvența stărilor de teamă devine accentuată – putem să suspectăm ceea ce în manualul de diagnostic apare ca anxietate generalizată, adică o stare de teamă perpetuă și nefondată.

Fobia este teama irațională de un obiect sau eveniment – aceasta este mai ușor de recunoscut, dat fiind inadecvarea emoției față de o anume situație sau obiect.

Anxietatea poate duce persoana să manifeste palpitații, să evite persoane, situații pentru a se proteja.

Un mod de a ne da seama că cineva suferă de anxietate sau atacuri de panică este întreruperea ritmului firesc al respirației, încordarea corporală, transpirația excesivă și multe alte simptome care diferă de la persoană la persoană.

Foto ilustrativ

Cum ne putem da seama că o persoană suferă de depresie?

A fi deprimat nu constituie doar o stare de tristețe, ci depresia este o boală care poate afecta pe oricine și oricând. Depresivul poate prezenta variate simptome emoționale, fizice sau comportamentale.

Dintre principalele simptome ale depresiei sau absența plăcerii și motivației, pierderea interesului și a plăcerii pentru activități care înainte erau apreciate, schimbări ale apetitului alimentar, dereglarea somnului (de cele mai multe ori insomnie), agitație sau lentoare psihomotorie, scăderea energiei, oboseală, epuizare fizică, senzația de inutilitate și sentimente de vinovăție, scăderea capacității de concentrare, nehotărâre, dificultate în a lua hotărâri, pesimism până la gânduri de moarte sau suicid.

Pentru a ne putea da seama dacă vorbim de cineva care suferă de depresie, adică de boală (denumită și tulburare depresivă majoră), simptomele trebuie să aibă anumite caracteristici: să fie prezente în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, timp de cel puțin 2 săptămâni, să fi apărut relativ de curând sau să fie în mod evident agravate, în comparație cu starea de dinainte.

Foto ilustrativ Foto: https://unsplash.com/photos/E_TDi3sCuEo

De ce generația Z sau Y este mai predispusă la astfel de boli psihice în comparație cu părinții săi?

Trăim într-o societate alertă, care pune foarte mult preț pe ideea de succes, de a "reuși" în viață, fapt care generează foarte multă presiune internă în generațiile actuale, presiune pe care părinții lor nu o aveau la aceeași scală.

Ca în cazul altor tulburări psihice, nu există încă o literatură suficient de solidă și explicită cu privire la cauzele tulburării. Pentru a o explica se face apel la modelele bio-psiho-sociale.

În general, se poate spune că această afecțiune poate avea cauze numeroase și variate de la persoană la persoană: transmitere genetică, mediul social, relațiile afective timpurii, o figură de atașament care la rândul său a fost depresivă, decesul persoanelor dragi, incapacitatea de a avea sau de a menține relații afective funcționale.

Unul din factorii determinanți ai depresiei și anxietății este modul în care ne raportăm la realitate – modul în care gândim vizavi de o situație.

Schemele cognitive de la baza gândirii noastre, pilonii minții noastre, pot fi distorsionate, astfel încât să ducă la emoții și afecte care afectează negativ persoana. Fiind o societate axată pe comparație, social media influențând noile generații – este mai ușor să cădem în panta depresiei sau anxietății.

Foto ilustrativ

Cum poate fi depășit stigmatul asupra sănătății psihice în România?

Se estimează că una din trei persoane va avea la un moment dat în viață o problemă psihică, iar una din cinci persoane se confruntă în acest moment cu o problemă psihică.

75% dintre persoanele cu o problemă psihică cer ajutor după mai mult de un an, uneori ajungându-se ca o persoană să ceară sprijin abia după 30 de ani de la debutul problemei. Una din patru familii are un membru care suferă de probleme de sănătate mintală.

Înțelegând că un dezechilibru psihic nu este cu nimic diferit de unul fizic, noi ca societate putem deveni mai toleranți față de semenii noștri afectați de diferite tulburări emoționale sau cognitive.

Este important să ne informăm, să înțelegem că normalitate nu există decât la un mod iluzoriu - putem vorbi doar de normalitate statistică, astfel, fiecare dintre noi a fost sau este pus față în față cu propria vulnerabilitate, iar o etichetă anume nu ne servește neapărat.

Viața este o călătorie a unui erou și orice erou se va confrunta la un moment dat cu anumite obstacole – obstacole care de cele mai multe ori sunt din interiorul nostru. În felul acesta putem avea empatie față de noi înșine, acceptând suferința perfect normală a vieții, cât și față de cei din jur.

Este relevant să discutăm deschis despre rănile noastre, eventual să inițiem astfel de conversații, astfel reducându-se impactul de tabu vizavi de aceste subiecte.

Foto ilustrativ Foto: https://unsplash.com/photos/krUUaZ4GvHk

Ce sfaturi ai pentru oamenii care se luptă cu asta?

Există nu doar speranță, cât și rezolvare. Este imperios necesar să adere la ajutor specializat - trăim vremuri în care tratamentul este unul la îndemână.

Îi sfătuiesc să aibă curajul de a admite că există o problemă, că ea își are soluția, soluție care ne este la îndemână dacă facem acest salt de încredere și solicităm ajutor.

Când și de ce este benefic mersul la psiholog?

Stresul în depresie este foarte ridicat, ducând la cronicizarea sa, la scăderea nivelului energetic, la lipsa somnului, la alimentație defectuosă. Toate acestea, în timp, au efecte devastatoare asupra sănătății facilitând apariția de boli somatice. În momentul în care nu vă acceptați starea de depresie riscați să vă agravați și bolile somatice apărute în conexiune cu aceasta.

După cum spuneam, aceste afecțiuni trebuie luate în serios. Cei ce suferă de depresie sau anxietate generalizată au nevoie de sprijin și încurajări. Nu este necesar să stați într-o stare care vă face rău doar pentru că trebuie să aveți mai multă voință și să vă rezolvați singuri problemele.

Psihoterapeuții au pregătirea necesară să ajute în astfel de cazuri. Nu este o rușine, ci o putere să recunoști când ai nevoie de ajutor și să îl și ceri. În primul rând, pentru a înțelege ce se întâmplă și a nu lăsa problemele să se amplifice.

În foarte multe probleme psihice sunt implicate niște cercuri vicioase, în care elementele principale sunt stările noastre negative. Cu cât menținem mai mult aceste cercuri vicioase, cu atât starea noastră este mai puternic afectată.

Cu cât cerem sprijin mai repede, cu atât avem ocazia "să spargem" aceste cercuri înainte de a ne afecta foarte puternic viața personală, viața profesională și relațiile cu cei din jur.

În al doilea rând, pentru că un psiholog ne poate ajuta să găsim strategii eficiente de a face față emoțiilor negative, fie că e frică, îngrijorare, furie sau tristețe.

A solicita tratament psihoterapeutic te va duce către un nou mod de a privi lumea și viața, îți va ameliora relațiile, te va duce către starea de bine interior.

Foto ilustrativ Foto: https://unsplash.com/photos/DFtjXYd5Pto

Ce părere ai despre serialul 13 Reasons Why, în contextul în care sezonul 2 a fost criticat pentru scenele sale triggering în care sunt abordate subiecte precum violul, dependența de droguri sau victim blaming-ul?

Ca orice aspect din viață, serialul are atât părți bune, cât și mai puțin bune. Yin yang, lumină întuneric, depinde din ce perspectivă privim.

Scenele în care sunt abordate violul, dependența de droguri sau victim blaming pot fi modalitatea în care societatea să înceapă să se gândească la aspecte zguduitoare, dar totodată existente în societate.

Arta este modalitatea perfectă prin care aspectele neplăcute sunt tratate la nivelul individului. Este un mod în care suicidul și alte aspecte ce vizează tulburările emoționale poate fi pus în discuție, un mod prin care tabuurile sunt blocate.

Totuși, dacă este glorificat suicidul ca și când ar fi un aspect prin care rezolvi ceva, putem afirma că este important să ne menținem reticenți asupra serialului. Cât timp suntem conștienți, detașați atunci când privim, impactul asupra subconștientului poate fi unul minim. Este important ca părinții să își dea acordul pentru ca cei sub 18 ani să vizioneze.

Foto ilustrativ Foto: https://unsplash.com/photos/mG28olYFgHI

Cum pot cei din jur să-i ajute pe oamenii dragi care se confruntă cu aceste boli?

Cei din jur îi pot ajuta pe cei cu depresie sau anxietate spunându-le că nu sunt singuri, că au sprijin, că pot apela la ei atunci când vor dori să vorbească.

Ajutorul necerut este o formă subtilă de abuz, pentru că aș încerca să îi fac omului un bine pe care nu l-a solicitat. Schimbarea trebuie să vină din interior, dar asta nu ne oprește să observăm cu atenție comportamentul celor dragi nouă pentru a observa dacă sunt schimbări importante.

Sursa: Noizz.ro

Topic-uri

psiholog depresie anxietate boli psihice 2018
Arată comentariile

NOIZZ URBAN BY FANTA

Extinde