Are 21 de ani, te poate readuce la viață și vrea să-ți dea mai departe superputerea lui

Share
252
Tweet

Nu toți supereroii poartă capă. Uite unul care îmbracă o vestă portocalie atunci când salvează vieți.

La numai 21 de ani, Marian Gabriel Nae face în paralel mai multe decât reușesc alții într-o viață întreagă. E instructor BLS (Basic Life Support) acreditat de Consiliul European de Resuscitare, profesor la o postliceală cu specializare în asistență medicală, student la Medicină și voluntar al Societatății de Salvare București.

L-am cunoscut pe Marian acum două weekenduri, la cursul de prim ajutor pe care îl predă în cadrul programului „Există un erou în fiecare dintre voi”. În două zile ne-a învățat cum să resuscităm o persoană aflată în stop cardio-respirator, cum să folosim un defibrilator, cum să aplicăm corect manevra Heimlich și multe, multe altele. E unul dintre cele mai utile cursuri la care te-ai putea înscrie. Dacă te interesează, am povestit mai pe larg aici.

Marian își sacrifică aproape tot timpul liber ca să-i ajute pe alții. Nici nu vreau să mă gândesc ce program infernal are. Ba da, vreau să mă gândesc, motiv pentru care am stat de vorbă cu el și-am încercat să aflu cum se descurcă cu atâtea responsabilități la o vârstă așa fragedă.

NOIZZ: Cum ai ajuns să te implici în atâtea proiecte simultan?

Marian Gabriel Nae: Sincer vorbind, nu pot să spun că am plănuit sa mă implic în atât de multe proiecte. Sunt genul de persoană căreia îi place responsabilitatea, să se știe ocupat. De fiecare dată când am avut ocazia să fac ceva ce îmi place, am ales să mă implic.

Marian Nae și Nicoleta Cazacu (Președintele ASSB) Foto: Facebook

Îți faci timp și pentru voluntariat, și pentru predat, și pentru instructaj, și pentru studiat. Cum e posibil?

Am un program destul de încărcat, iar pentru a putea face față trebuie să mă organizez foarte bine. Este destul de greu, însă nu imposibil. De regulă știu cam tot ce trebuie să fac în fiecare zi din luna în curs, iar dacă apare ceva neprevăzut este important să știi să prioritizezi (facultatea înainte de toate).

Timp pentru tine îți mai rămâne?

Timpul este destul de limitat, însă întotdeauna găsesc ceva doar pentru mine.

Ai avut vreun moment în care să-ți zici: „Gata, nu mai pot, o iau razna cu atâtea pe cap”?

Am perioade în care spun asta în fiecare zi. De regulă se întâmplă în perioadele care implică foarte mult stres. Însă, de fiecare dată, prietenii mă ajută să trec peste.

Foto: Facebook

Cum reușești să te impui în fața elevilor și a voluntarilor, fiind de-o seamă cu ei sau chiar mai tânăr?

Probabil prin faptul că nici nu încerc să fac asta. Sunt de părere că respectul este cel mai important. Le ofer respectul meu, iar ei îmi oferă respectul lor. Într-adevăr, ca profesor mai sunt situații în care trebuie să preiau frâiele, dar ascult și punctul de vedere al elevilor și încerc să ajungem la un numitor comun.

Care -i cea mai mare realizare a ta de până acum?

Asta este o întrebare grea. Nu consider că am realizat nimic atât de special. Sunt un om simplu care face ceea ce îi place - atât doar că imi plac multe lucruri :) -, iar cea mai mare realizare a mea este că reușesc să îmi transmit cunoștințele și altor persoane și probabil să le schimb puțin viziunea despre viață și sănătate.

Programul „Există un erou în fiecare dintre voi” are ca scop recrutarea de voluntari pentru ASSB (Societatea de Salvare București). Câți oameni ați strâns până acum?

In jur de 1.000 de voluntari. La populația actuală a Bucureștiului, nu sunt îndeajuns. Am avea nevoie de câteva mii de voluntari distribuiți pe toată suprafața orașului.

Crezi că voluntarii sunt pregătiți să salveze vieți după numai două zile de curs?

Nu doar cred, sunt sigur de acest lucru. Avem dovada în fiecare zi în care intervin la cazuri și reușesc să salveze oameni prin cunoștințele acumulate în cadrul cursului.

Statistic vorbind, cât de mult contează intervențiile voluntarilor?

Este destul de greu de făcut o statistică având în vedere faptul că nu toate solicitările prin aplicație vin cu Stop Cardio-Respirator, ci și cu alte motive de solicitare. Însă în primele 3 luni ale acestui an, Voluntarii au ajuns la 13 solicitări pentru SCR, dintre care 5 victime au plecat cu puls către spital. Deși cifrele pot părea mici, ele sunt un adevărat succes, iar lucrurile s-ar putea îmbunătăți dacă din ce în ce mai multe persoane ar ști ce trebuie să facă în situații de urgență.

Foto: Facebook

Fiind la rândul tău voluntar în cadrul ASSB, ai avut de-a face cu tot felul de oameni când erai chemat „pe teren”. Povestește-mi o întâmplare care te-a marcat (pozitiv sau negativ, nu contează).

Fiecare caz te marchează în felul său prin natura injuriilor sau a emoțiilor pe care le stârnesc victimele, însă nu o să uit primul caz la care am intervenit în viața mea. Alerta suna ceva de genul: „bărbat, Strada Prundului, hemoragie severă”. Eram în casă, mă uitam la un serial și aud notificarea pe telefon. M-am îmbrăcat foarte repede, tremurând de emoții, am luat-o la goană spre lift în timp ce îmi puneam mănușile (siguranța pe primul loc).

Manevra Heimlich la cursul BLS

Am ajuns la locul indicat de mesaj, moment în care am găsit un domn în vârstă de aproximativ 45 de ani care stătea în picioare într-un cerc roșu după ce dăduse cu pumnii într-un geam, moment în care s-a spart. Avea trei tăieturi (încă le pot vedea în mintea mea): două destul de adânci la mâna dreaptă și o a treia mai micuță la brațul stâng. Am avut noroc că erau niște domni cu el care m-au ajutat să îi opresc hemoragiile și care au fost dispuși să mă asculte (un puști de 17 ani către 3 bărbați de 30+ ani). Problema cea mai mare a fost că nu am reușit să comunic cu el, fiind surdo-mut. Totuși, totul s-a terminat cu bine.

Dar nu această scenă m-a impresionat, ci ceea ce am aflat a doua zi trecând prin zonă. Unul dintre bărbații care fusese acolo în seara dinainte m-a văzut și a venit să îmi mulțumească, moment în care mi-a povestit ce s-a întâmplat. Domnul respectiv era un om surdo-mut care în urmă cu o zi iși pierduse soția, singura persoană pe care o avea în viața lui și, de asemenea, singura care îl putea înțelege. Acela a fost momentul în care mi-am dat seama că viața nu este atât de roz pe cât credeam, nu toți duc o viață plină doar de bucurii și, chiar dacă le merge bine, niciodată nu știm când totul se poate schimba.

Topic-uri

marian gabriel nae exista un erou in fiecare dintre voi curs de prim ajutor basic life support interviu voluntariat superputere resuscitare
Arată comentariile

NOIZZ URBAN

Vezi și

Extinde