De vorbă cu Adrian Tibu, director al Teatrului pentru copii și tineret Gong: „Spectacolele noastre sunt o invitație spre empatie”

Gruia Dragomir

Story Finder
Share
38
Tweet

Sibiul a devenit în ultimii ani o atracție și pentru iubitorii de teatru. În bună parte, acest lucru i se datorează și lui Adrian Tibu, care a transformat Teatrul pentru copii și tineret Gong într-unul foarte îndrăgit de copii, dar și de părinți.

În momentul în care Adrian a preluat această funcție avea doar 26 de ani, fiind în acel moment cel mai tânăr director de teatru din țară. De atunci, pe scena teatrului pentru copii din Sibiu se abordează teme sociale, se vorbește despre integrare, despre toleranță, înțelegerea celor diferiți sau bullying, iar copiii și adolescenții revin de fiecare dată în număr și mai mare.

Mai mult, Adrian Tibu a pus pe picioare și un festival dedicat teatrului pentru copii și adolescenți, Tânăr de la Sibiu, aflat în acest an la ediția a patra. De la an la an, prin acest festival vin la Sibiu nume de referință din lumea teatrului contemporan și spectacole eveniment.

Am vrut să aflăm direct de la el mai multe despre toate aceste lucruri minunate pe care le face și așa s-a născut acest interviu:

Adrian Tibu // credit foto: Dragos Dumitru

Ești cel mai tânăr director de teatru din țară. Cum s-a întâmplat acest lucru?  

M-am născut după toți ceilalți directori. Sau ei s-au născut înainte mea, dar nu ne putem pune cu universul. Tot ce pot spune e că am fost puțin inconștient, dar în același timp norocos. Inconștient pentru că nu am stat să analizez foarte bine situația, dar norocos pentru că am avut încredere într-un vis.

În același timp, cred că trebuie să luăm lucrurile așa cum vin și să facem tot ce e mai bun din ele. Dacă stăm prea mult pe gânduri, ne pierdem șansa. Nu cred că te simți niciodată pregătit pentru un pas mare, trebuie doar să ți-l asumi. Sari! Iar eu eram într-un moment de cotitură fiindcă nu mai eram mulțumit de mine ca om. Aveam nevoie de o schimbare, iar eliberarea postului de director la Teatrul Gong a venit ca o poartă deschisă spre noi oportunități.

Dar între timp, să știi că am îmbătrânit! Din vara aceasta, Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea are un director nou, care e mai tânăr decât mine. Tot din același motiv, s-a născut după noi, ceilalți directori de teatru din țară. Dar cel mai important, cred că asistăm la o schimbare de generații, ce pune în discuție dezvoltarea unui nou public în teatru, ceea ce e vital pentru continuarea acestei tradiții.

Care e rețeta prin care ai transformat Teatrul Gong într-o „afacere” profitabilă, dar și într-un loc iubit de cei mici? 

Înțeleg modul în care ai folosit acest cuvânt, dar vreau să fac o paranteză pentru a puncta un fapt mai puțin discutat. Subvențiile publice în domeniul culturii se fac pentru că artele sunt un drept fundamental al omului. Nu pentru că o instituție e moșia cuiva, ci pentru că e a tuturor. Iar asta înseamnă garantarea accesului la acele instituții și serviciile respective, fără opreliști. Din acest punct de vedere un teatru public nu va putea fi niciodată profitabil economic.

Spre exemplu, la Teatrul Gong, prețul unui bilet este 7 lei. Pentru a putea funcționa fără subvenție, teatrul ar trebui să aplice un bilet în valoare de 80 de lei. Câți copii ar vedea un spectacol, dacă ar trebui să plătească acest preț? Foarte puțini. Mai ales în provincie. Din acest punct de vedere cred că e foarte important ca autoritățile centrale și locale să se implice cu bună credință.

Revenind, cred că cel mai important buton pe care l-am apăsat a fost cel al unui sentiment de mândrie în jurul teatrului prin îmbunătățirea imaginii acestuia. Totodată, am insistat pe ideea de excelență artistică și am renunțat la improvizații în programare. Printr-un program judicios, am reușit să aducem spectacole noi, într-un limbaj contemporan, cu un vizual atractiv. Teatrul pentru publicul tânăr e aproape un miracol pentru că imaginația face ca lucrurile imposibile să devină posibile pe scenă. Cum să nu iubești asta?

Prin ce se deosebește teatrul din Sibiu de cel din București, de exemplu? 

În București, teatrul are o infrastructură mult mai bună. Dar în același timp, atmosfera intimă din Sibiu a creat un hub efervescent de creație, pentru a găsi soluții creative în condiții mai vitrege. Mie îmi place să vin să văd teatru la București. Și nu cred că ține neapărat de loc.

Teatrul în România e unul matur, cu zone elitiste, dar și comunitare. Cu experimente mai bune și mai puțin bune, dar asta ține de oameni, nu de loc. Eu sunt trist pentru că de curând s-a decis o ruptură între teatrele din București și cele din provincie, printr-o competiție care nu mai e justă. Noile grile de salarii nu mai țin cont de performanță, ci de al cui ești. Un actor angajat într-un teatru sub autoritatea Consiliului General al Municipiului București câștigă mai mult decât un actor angajat într-un teatru de provincie, doar pentru că aparține de alt consiliu, chiar dacă un actor din provincie poate fi la fel de talentat, cu tot atâtea ore lucrate într-o lună. S-a creat o ruptură legislativă, care nu mai susține în mod echitabil performanța sau mobilitatea profesioniștilor.

Care au fost cele mai mari încercări în cei 4 ani de când ești directorul Teatrului Gong?

Cred că cea mai mare provocare a fost să îi fac pe cei din jur să înțeleagă că teatrul pentru publicul tânăr nu e o ramură mai puțin importantă, ci dimpotrivă. Rolul nostru e cu atât mai important, pentru că definim publicul de mâine. Lucrul cu oameni e în general complicat, iar în teatru poate fi o mare încercare. Știi care e diferența dintre un teatru și un spital de nebuni? În spital doar pacienții sunt nebuni, aici toată lumea e nebună. Glumesc, desigur!

Poster FTS

Povestește-ne un pic despre cum s-a ajuns la Festivalul Tânăr de la Sibiu? 

Festivalul Tânăr de la Sibiu s-a născut din necesitatea de a oferi un program coerent tuturor categoriilor de public cu care Teatrul „Gong” lucrează. Fie că vorbim de bebeluși, copii, adolescenți, educatori sau părinți, dezvoltăm un program care să acopere un gol major pentru preocupările culturale ale acestora.

Cu ce este diferită această ediție de celelalte 3 de până acum?

Eu cred că un festival devine matur abia după a cincea ediție. Din acest motiv am experimentat foarte mult, am adunat date despre public și posibilitățile noastre ca organizație. Ediția din acest an a fost mutată din luna octombrie în luna noiembrie pentru a ne suprapune cu vacanța celor din ciclul primar și din grupele de preșcolari, astfel încât să promovăm ideea de City Break cu familia.

Spre deosebire de celelalte ediții, programul e mult mai structurat, avem un focus francez și unul de teatru gastronomic, mai multe ateliere pentru copii și mai multe companii invitate. Dacă în 2015 avem 7 zile de festival, acum avem 10. Ne facem tot mai mari!

Ce nu ar trebui ratat la această ediție a festivalului? 

Cred că merită neapărat o excursie la Sibiu pentru „Romeo și Julieta” a lui Diego Aramburo, unul dintre cei mai premiați regizori sud-americani ai momentului. Acesta propune o reinterpretare a poveștii lui Shakespeare, într-o montare contemporană plină de forță. Sunt puține momente în istoria noastră când publicul va avea ocazia să vadă o companie de teatru din Bolivia, în România. Acesta e un moment bun.

Totodată, trebuie descoperită Veronica Gonzalez din Italia care are câteva recorduri mondiale, în ceea ce privește teatrul de animație și tehnica sa. O experiență specială e și spectacolul itinerant al celor de la Mere Phantoms, care ne invită să redescoperim opera lui Hieronymus Bosch, într-un mod intim, printr-o instalație de teatru de umbre. Cred că un moment exaltant va fi prezentarea spectacolelor Cubix și Blackout, care aduc pe scenă ideea de realitate virtuală prin video-mapping.

Cum e primit festivalul de publicul din Sibiu? 

De la an la an, avem tot mai mulți spectatori. Iar asta cred că e cea mai importantă măsură.

Mi se pare că Teatrul Gong pune foarte mult accentul și pe latura socială (piesă de teatru pentru copii cu autism, piesă de teatru anti-bullying). Povestește-ne un pic despre acest lucru și de ce ți se pare un aspect important în teatrul pentru copii.  

Eu cred că dacă ne deprindem anumite abilități încă de mici, acestea vor deveni parte din noi. Iar în acest moment lumea are nevoie de empatie și dialog. Spectacolele noastre sunt o invitație spre empatie, locul în care nu stai doar confortabil într-un fotoliu, ci în care îți îndrepți privirea spre oameni diferiți de tine, îi asculți și le înțelegi acțiunile, interacționezi cu ceva viu și ca atare începe să îți pese. Iar copiii și tinerii au nevoie de acest tip de comunicare. Din acest motiv, ne alegem subiectele cu atenție, pentru a fi în acord cu realitatea din jurul nostru. Poate așa, schimbăm lumea. Cine știe?

Ce proiecte mai aveți în pregătire la Teatrul Gong ce nu ar trebui ratate? 

Momentan suntem aproape la final cu lucrul la montarea unui text nou de teatru, pentru adolescenți, avându-l ca invitat pe tânărul dramaturg francez Yann Verburgh. „Regulile jocului” este o montare impresionantă despre forța distrugătoare a războaielor și puterea salvatoare a imaginației. Premiera va avea loc pe 27 octombrie.

Imediat după festival prezentăm o versiune de caravană după „Frumoasa din pădurea adormită”. De asemenea, continuăm tradiția unui festival de divertisment pentru întreaga familie, cu un program spectaculos cu magicieni, iluzioniști, clovni și artiști de circ. E vorba de Sibiu Magic Show, care va avea loc anul acesta între 5 și 9 decembrie.

Topic-uri

interviu tânăr de sibiu festivalul tânăr de sibiu festival de teatru Adrian Tibu teatrul gong
Arată comentariile

Noizz urban

Vezi și

Extinde