De vorbă cu Andrei Bucureci, art directorul care vrea să trezească activistul din tine: „România are precedente bune de artă angajată”

Gruia Dragomir

Story Finder
Share
98
Tweet

Andrei Bucureci face multe lucruri frumoase și bune. Este jumătate de Creionetica, cealaltă jumătate fiind soția sa, Cristiana. Are o trupă pe care probabil că ai și văzut-o live pe la festivaluri sau prin cluburile bucureștene: Crowd Control. Și, în general, e implicat în câteva proiecte cel puțin interesante de activism.

Unul dintre aceste proiecte este A4Activism. Despre acesta, dar și despre cum se împacă arta cu activismul, relevanța posterului activist în 2018, corectitudine politică și multe altele, în interviul care urmează:

Povestește-ne un pic despre A4Activism. Ce înseamnă acest proiect, ce-și propune, cum vrea să schimbe societatea românească?

A4Activism este unul din proiectele de suflet ale agenției Creionetica. A pornit ca o provocare de a crea o punte între societatea civilă românească și artiști/designeri.

Ne dorim să avem și în România standarde de comunicare de nivel internațional. Putem face asta și o facem deja, dacă avem în jur cât mai multe exemple și bune practici de artă și design de calitate: colaborări de succes dintre artiști/designeri specialiști și organizații care militează pentru drepturile omului, protecția mediului și a animalelor, un stil de viață sănătos, proiecte culturale de calitate și produc produse responsabile.

Am aplicat pentru o finanțare AFCN și în urma rezultatelor pozitive am început să creștem acest concept. Am fost în mod clar inspirați de imagini iconice din Istoria artei și a publicității, de colaborări dintre Pablo Picasso, Joan Miro, Barbara Kruger, Guerrilla Girls, Milton Glaser, Keith Haring, Shigeo Fukuda, Banksey, Shepard Fairey, Tom Eckersley și Roman Cieslewics și organizații precum UNICEF, Amnesty International, Greenpeace, World Wildlife Fund, Oxfam, Friends of the Earth, Crucea Roșie și Salvați Copiii. În afară de platforma pentru afișe și interviuri am creat albumul Istoria vizuală a organizațiilor societății civile și lansat Ziua Internațională a Afișului Activist care anul acesta s-a transformat în Săptămâna Afișului Activist.

A4Activism

Mi se pare că societatea românească este deja în schimbare și noi contribuim alături de prieteni, parteneri și clienți la această initiativă de a o lua pe drumul cel bun cu energia care trebuie. Avem niște exemple minunate de colaborări locale dintre organizații și artiști/designeri: Wanda Hutira cu Greenpeace și Funky Citizens, Paula Rusu pentru Art of Protest, Pisica Pătrată cu WWF-România, KITRA cu Greenpeace-România și, nu în ultimul rând, concursul organizat de noi în cadrul proiectului, Power to the Poster în care aș vrea să îi menționez pe Lush Loredana, DEDA și Daniel Rusu-Guttman.

Cine sunt oamenii din spatele proiectului? 

Echipa Creionetica de acum este formată din mine, Andrei Bucureci, și soția mea, Cristiana Bucureci, iar alături de noi sunt Cristina Praz, copywriter și responsabilă de interviurile A4Activism 2018 și Mădălina Panainte grafic designer și ilustrator.

Anul trecut pentru albumul A4Activism și Ziua Internațională a Afișului Activist au fost în echipă grafic designerul George Răduțioiu și cercetătorul Emil Vasilache. În parteneriat cu Mumuș Studio și Om Studio am realizat animația unde afișele prind viață iar alături de partenerii Artivist și D’Avent workshopurile pentru ONG-uri de la hubul cultural Centru. Trupa mea Crowd Control a performat în incheierea evenimentului și ca promo la Guerrilive cu Bogdan Șerban.

Cât de importantă e arta în activism? 

Eu cred că arta este poate singura care poate exprima adevărul din jurul nostru și aici includ artele vizuale, muzica, street art-ul, literatura. Acest adevăr nu se regăsește la televizor, în ziare sau pe panourile publicitare, așadar ne trebuie o perspectivă corectă asupra realității și cât mai mult curaj de a descrie lumea în care trăim.

Arta și activismul fac casă bună mai ales pentru o conștientizare serioasă a problemelor sociale, de mediu, politice, economice. Avem nevoie de energia necesară pentru a ne crea mediul potrivit în care să trăim și să facem cu adevărat parte din Uniunea Europeană: să practicăm ce predicăm.

România are precedente bune de artă angajată și câteva organizații centenare precum Crucea Roșie Română și Cercetași României care comunicau la standard internaționale. În prezent din ce în ce mai multe organizații și comunicatori înțeleg importanța unui mesaj social sau de mediu.

Am două exemple de campanii cu mesaje și vizuale la standard înalte care au avut un impact serios în comunitate. Local apreciem mult Campania MagicHome realizată de cei de la Jazz Communication în colaborare cu MagicMakers (MagiCAMP), o campanie de donații pentru un refugiu al părinților care dormeau pe băncile din fața spitalului de Oncopediatrie.

MagicHome

În vitrina galeriei Galateca din București, au fost recreate condițiile dintr-un salon de spital și mai ales Scaunul Rezisteței. 636 de oameni au stat non-stop pe acest scaun și alți 1200 erau programați atunci când s-a încheiat campania.

MagicHome

Și un al doilea exemplu este „Unde îmi sunt cei 300 000 de euro?” al organizației Women Inc. în colaborare cu agenția Kesselkramer din Olanda, o campanie care a introdus și Ziua Internațională a Egalității Salariale (între bărbați și femei).

Women Inc.

Cât de relevant mai este posterul activist în 2018, având în vedere că activismul de orice fel s-a mutat pe pereții rețelelor de socializare?

Exact asta discutam cu unul din artiștii care ne sprijină proiectul A4Activism: Dan Perjovschi. Și el are impresia că orice tip de vizual ajunge acum la publicul potrivit prin Facebook.

Eu însă după ce am colindat prin Budapesta, Novi Sad, Belgrad și, săptămâna trecută la Mad(e) in Romania din Timișoara, cred că cele două se îmbină de minune și este vorba e o coaliție. Afișele de la festivalul Szighet de pe Insula Libertății și cele din cadrul evenimentelor precum Typopassage TM din Piața Unirii erau la pachet cu proiecții și display-uri pentru publicul care este mai degrabă atras de un “black mirror”.

Noile generații conectează mai bine arta cu noile tehnologii: Realitate Virtuală sau Realitate Augmentată sau Mixed Reality. Dar tocmai de aceea am realizat prin A4Activism o animație în care afișele prind viață și apreciem mult platforme precum Art of Protest și One Night Gallery unde arta activistă se adresează oamenilor direct, folosind în mediile lor de interes și acțiune.

Ne-am adaptat și noi trendului, iar la petrecerea de încheiere Săptămâna Afișului Activist îl vom avea ca invitat pe Pisica Pătrată care va face live painting în VR powered by Gateway VR Studio.

În concluzie eu cred în forța unui vizual de a transcede mediile online sau offline atât timp cât este relevant și la standarde vizuale bune.

Vedem în ultima vreme că activismul, ONG-urile, corectitudinea politică sunt din ce în ce mai demonizate de politicienii populiști, aleși la putere tocmai datorită acestui discurs? De ce credeți că se întâmplă acest lucru?

Am discutat recent cu Henry și Ruxandra, cei care au realizat documentarul Portavoce, pe tema politicienilor care demonizează activismul, ONG-urile și libertatea de expresie. Și în direcția aceasta vor să lucreze la un nou documentar.

Avem cazuri clare ale acelorași tipuri de comportament în Polonia, Ungaria, nu doar la noi. Asociațiile activiste care trezesc spiritul civic în oameni precum o fac prietenii de la Funky Citizens, devin periculoși intereselor unor politicieni. Nu doar Funky au apărut la știri și nu doar în România se schimbă legile pentru ca organizațiile să nu mai poată primi cu ușurință sponsorizări de la companii. În Ungaria sunt ONG-uri care își mută sediile în alte țări sau pur și simplu se închid. E o tendință care sper să nu apară și la noi.

Prin ce e diferit activismul din România de cel din alte părți ale lumii?

Activismul în România și în estul Europei are o energie aparte. Așa cum Subcarpați au esențializat interesant prin numele ultimului album: Satele unite din Balcani!

În mod clar există o nevoie pentru arta angajată și activism în România. Dovadă și evenimentele pe această temă. Noi am fost invitați cu posterele A4Activism în numeroase contexte: de la Romanian Design Week 2018, (MAD)e in Romania în Timișoara, Universități, Ambasada Sustenabilității, Casa Activistului etc.

Eu cred că România va pune pe harta lumii în viitorul apropiat arta activistă de calitate și sper că din ce în ce mai des legată de tehnologie. De ce cred asta? Deoarece costurile de producție și perspectivele locale ne oferă privilegii mari față de vestul Europei și restul continentelor. Tot ce ne trebuie este curaj și putere de acțiune!

Care sunt artiștii voștri preferați din România care sunt implicați în diverse forme de activism? 

Ladies first: Maria Bălan, Loredana Lush, DEDA (Adelina Gavrilă), Wanda Hutira, Raluca Băraru, Paula Rusu, Irina Broboană și Ana Kun.

Gentlemen now: Dan Perjovschi, Ovidiu Hrin, Ciprian N Isac, Pisica Pătrată, Saddo, KITRA, Stefan Georgescu, caricaturistul Ion Barbu, Florinakkis.

O parte din ei îi veți regăsi în albumul A4Activism.

Dar din afară? 

Artiștii pe care îi respectăm și ne inspiră din afara României îi veți regăsi și în albumul A4Activism și sunt clasici precum: Milton Glaser, Guerrilla Girls, See Women’s Red Workshop, Shigeo Fukuda, Keith Haring, Banksy și Shepard Fairey.

Când am vizitat Serbia în august l-am descoperit și pe inovatorul illustrator și pictor de origine sârbă, Doru Bosiok, al cărui atelier din Novi Sad, sus în cetate, l-am vizitat în vara aceasta. Mikrob este un alt artist excelent din fosta Yugoslavie pe care îl respactăm.Dar cu siguranță artiștii care ne plac și ne inspiră se regăsesc în proiectul nostru a4activism.ro.

Art by Doru Bosiok

Topic-uri

interviu A4Activism Creionetica activism andrei bucureci
Arată comentariile

Noizz urban

Vezi și

Extinde