Sau un hotel. Sau un complex de apartamente. Cert e că se taie masiv din parc, în condițiile în care IOR-ul și așa e supraaglomerat.
Vorbim despre o suprafață de 12 hectare din Parcul Alexandru Ioan Cuza (fostul IOR), mărginită de Str. Constantin Brâncuși, Bd. Nicolae Grigorescu, Str. Liviu Rebreanu și malul lacului Titan. Adică peticul ăsta galben de sălbăticie care acoperă cam o treime din parc, ochiometric vorbind.
Publicat în august 2018, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al Sectorului 3 din București arată ce se poate construi pe terenul respectiv: „Pe scurt: 70% beton, 30% spațiu verde. Înalțime maximă de 20 de metri”, explică George Vasiliu, student la Arhitectură și membru USR.
„Este o propunere de-a dreptul incredibilă, ca 70% din acel spațiu verde să fie betonat și să se construiască peste”, continuă politicianul în vârstă de 21 de ani. „Este o propunere cu dedicație care va mai ciunti o bucată din puținul spațiu verde pe care îl avem în sector. Trebuie să ne împotrivim acestui PUZ Coordonator”.
Stai așa, nu-i vreo lege care să interzică mizeria asta? Ba da. Se cheamă Legea Spațiilor Verzi (24/2007) și prevede, cu liniuță de la capăt, chestii precum obligativitatea persoanelor juridice „să nu diminueze suprafeţele inventariate ca spaţii verzi” - art. 6 (c). Problema e că bucata aia gigantică din Parcul IOR nu mai e considerată spațiu verde, ci e etichetată oficial CB3. Asta înseamnă că pe suprafața ei se pot construi Mega Image-uri, clădiri de birouri, hoteluri, cafenele, cazinouri, locuințe, mall-uri etc. În schimb, restul parcului e catalogat drept V1a, așa cum e normal, adică „Parcuri, grădini, scuaruri şi fâşii plantate publice”.
Așa stau lucrurile încă din 2005, când fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, i-a retrocedat colțul ăla de natură unei anumite Maria Cocoru. Cine? Nimeni alta decât mătușa de 80 de ani a lui Petrică Băjenaru, asociatul preferat al lui Marius Mihăiţă. Cel din urmă e secretarul Primăriei Sectorului 3 de peste 20 de ani încoace, timp în care a devenit cel mai bogat funcționar public din toată țara. Iar Băjenaru cică ar fi fost implicat în afacerea ParkLake, de pe urma căreia i-ar fi intrat în buzunar 65 de milioane de euro. În fine, e o întreagă mafie a retrocedărilor.
E doar o chestiune de timp până când cele 12 hectare private din Parcul IOR vor deveni locul unui nou mall (deși ParkLake e la o aruncătură de băț), sau al unui hotel, sau al vreunui complex de apartamente absurd de scumpe. Asta pentru că pe 9 ianuarie 2018, „Maria Cocoru” a obținut trei certificate de urbanism de la Primăria Sectorului 3 pentru împrejmuirea terenului, după cum te poți convinge din documentul ăsta oficial.
Fostul arhitect-șef al Sectorului 3, Ștefan Dumitrașcu, ne spune cine are puterea să schimbe situația: „Încă din 2005, Primăria sectorului 3 a contestat dispoziția de retrocedare. Nu am avut câștig de cauză. Primăria sectorului 3 nu poate cere exproprierea terenului pentru ca el să redevină domeniu public. Guvernul și Consiliul General al Municipiului București sunt singurele în măsură să ia o astfel de decizie”. Deci ne punem toate speranțele în Dăncilă și în Gabi Firea. Suntem pierduți.
Dar, stai așa: același Ștefan Dumitrașcu a avut parte de o ascensiune profesională frumușică, iar acum e arhitectul-șef al Primăriei Municipiului București. Dacă într-adevăr s-a opus retrocedării în 2005, e momentul să redeschidă gura. Are un cuvânt mai greu din poziția pe care o ocupă în prezent.
Userul Mihai Tache povestește nostalgic pe Facebook de vremurile în care parcul era parc și nu exista loc de discuție: „Acolo a fost parcul IOR din anii ’70, de când s-a construit cartierul. Am crescut vis-a-vis și m-am jucat cel mai mult fix în zona asta, erau locuri mari de joacă, alei și bănci etc. Încă se pot vedea urmele mai ales în partea de nord, spre Potcoavă”.
Până una-alta, USR a cerut dezbatere publică pentru acest Plan Urbanistic Zonal și chiar a obținut-o. Primăria Sectorului 3 o va organiza pe 1 octombrie, iar USR-iștii promit că vor fi prezenți: „Trebuie să fim acolo să spunem clar că nu ne dorim ca în zona retrocedată să se construiască un mall, o parcare sau cine știe ce. Zona trebuie îngrijită și parcul – lărgit”.
Așa ar fi trebuit – lărgit. N-ai loc să arunci un ac în IOR în weekend, mai ales de când au apărut peste tot piste de bicicliști prost gândite. Nu doar că s-a restrâns trotuarul din cauza lor, dar e chiar periculos să te plimbi pe lângă pistă. Oricâtă nevoie ar avea parcul să se extindă, 99% sigur se va întâmpla fix opusul: o treime din verdeață va fi îngropată sub beton, iar Bucureștiul va deveni mai gri și mai poluat decât e deja.
Sursa: Noizz.ro
Proprietara sex shop-ului de pe Magheru ne-a explicat că afacerea ei e mai mult decât un simplu magazin erotic. Gabi Firea îl vede ca pe un paradis al perverșilor, dar lumea intră în sex shop din multe alte motive care nu au legătură cu atingerea orgasmului.
Vineri, 30 octombrie 2015. O seară ca oricare alta în București, una specială pentru trupa Goodbye to Gravity, care își lansa noul album într-o fostă hală a fabricii Pionierul. Acolo era amenajat Colectiv, un club de care poate nu mai auziseși vreodată, dar care acum trezește imagini cumplite la simpla rostire a numelui.
După discuția despre Fila Disruptor de data trecută, unde ne-am pus de acord că jumătate de București îi poartă, a venit timpul să ne uităm și în curțile altor branduri, pentru a afla care sunt sneakerșii de care românii nu vor să se despartă.
În fiecare zi merg prin București, pe jos, cu bicicleta sau cu un ridesharing în funcție de cât de tare mă grăbesc sau cât de obosit sau leneș sunt în acel moment.
Toată lumea vorbește acum despre Audi-ul cu plăcuțele suedeze „MU*EPSD” și, vice-versa, despre cum PSD dă constant mu*e întregii țări. Pe termen lung, există o altă mu*e care ar trebui să ne îngrijoreze infinit mai mult: cea pe care ne-o pregătește natura.
