Singura mu*e de care ar trebui să-ți pese e cea pe care ne-o va da Mama Natură în curând

Share
440
Tweet

Toată lumea vorbește acum despre Audi-ul cu plăcuțele suedeze „MU*EPSD” și, vice-versa, despre cum PSD dă constant mu*e întregii țări. Pe termen lung, există o altă mu*e care ar trebui să ne îngrijoreze infinit mai mult: cea pe care ne-o pregătește natura.

Da, vreau să vorbim despre încălzirea globală. E un fenomen catastrofal care ne amenință cu extincția de ani buni încoace, dar noi tot nu-l luăm în serios atât cât ar trebui. Multă lume își spune: „Căcat, n-o să mă afecteze vreodată pe mine, pentru că nu o să apuc vremurile alea”, în timp ce toarnă copii pe bandă rulantă. Firea ne încurajează să ne înmulțim, natalitatea crește, iar lipsa educației sexuale în școli ne face liderii Europei la numărul de mame adolescente. Deci copii facem, dar ne doare-n cur de viitorul lor.

Ce ne așteaptă în viitorul apropiat

Foto: Pixabay.com

În primul rând, căldură tot mai mare. Din decembrie 1984 încoace, vremea s-a încălzit încontinuu. Încontinuu, nu exagerez. Trendul ăsta va continua mult și bine, iar savanții se așteaptă ca temperatura medie la nivel global să crească cu 4 grade Celsius (sau mai mult) până-n 2100. Și asta-i doar o medie. În România, am putea ajunge lejer la 50 de grade pe întreaga durată a verii. Dacă tu te sufoci acum în RATB, imaginează-ți prin ce o să treacă nepoții tăi zi de zi.

Secete mai lungi și ploi mai abundente. Efectul de seră pe care-l alimentăm non-stop prin emisia de gaze favorizează exacerbarea fenomenelor meteo. La treaba asta contribuie mai mulți factori despre care vom vorbi imediat. Ideea de bază e că întreaga climă se dă peste cap radical, iar cantitatea de precipitații va crește alarmant. Când dă o ploaie mai zdravănă prin București, nepoții tăi se vor bălăci în viitorul Lac Titan, care se va întinde de la A2 până la Dristor. Pauzele dintre ploi vor fi marcate de secete lungi care vor anihila agricultura, deci aceiași nepoți se vor întoarce de la piață cu mâna goală.

Ne luăm adio și de la animale. Încălzirea continuă a planetei va forța multe specii să migreze, dar nu toate vor ține pasul cu schimbarea. World Wide Fund for Nature avertizează că țestoasele, balenele, cangurii, urșii polari, pinguinii, tigrii bengalezi și elefanții africani au zilele numărate. Și astea sunt doar câteva exemple.

Ciocolata ar putea deveni și ea o simplă amintire. Fermele de cacao sunt afectate din ce în ce mai mult de încălzirea globală. În Africa de Vest, unde se găsesc cele mai întinse plantații, producția de cacao a scăzut drastic în ultimii ani, iar durata de viață a arborilor s-a micșorat de la 100 de ani la numai 30.

Până și Internetul va avea de suferit de pe urma încălzirii globale. Cercetători ai Universităților Wisconsin-Madison și Oregon au arătat printr-un studiumii de kilometri de cablu de fibră optică de pe coasta SUA vor ajunge sub ape, din cauza creșterii nivelului mării. Cică nu sunt rezistente la apă, deci miliarde de oameni ar putea rămâne offline din cauza asta. „Nu-i nevoie ca nivelul mării să urce decât cu 30 cm pentru ca infrastructura să ajungă sub apă. [...] Totul a fost instalat acum vreo 20 de ani, când nimeni nu se gândea că nivelul mării ar putea crește”, spune unul dintre autorii studiului.

O să se întâmple și la noi, nu-ți face griji. Nivelul mării a crescut cu vreo 20 cm din 1880 până azi, iar cercetătorii spunva mai crește cu încă 30-90 cm până în 2100. N-o să mai meargă nimeni la plajă vara, pentru că tot nisipul va ajunge sub apă.

E tragic. La cum se mișcă lucrurile, 2100 o să arate exact ca viitorul postapocaliptic din filmele SF. Minus tehnologia futuristă, pentru că e posibil să ne ducem naibii și noi, oamenii, până atunci.

Până și Donald Trump a recunoscut într-un final (indirect, printr-un raport al Administrației Prezidențiale) că schimbarea climatică e pe bune și că ne-o facem cu mâna noastră. Asta în condițiile în care același Trump era ferm convins în 2012 că încălzirea globală e o înșelătorie gândită de chinezi ca să pună bețe-n roate industriei americane.

Ce este încălzirea globală, de fapt?

Bun, dar de ce se întâmplă toate astea? Ce e încălzirea globală, până la urmă? După cum o sugerează numele, e un fenomen de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate atât la nivelul solului, cât și în apa oceanelor. E o schimbare treptată (în rău) care afectează întreaga planetă de vreo două secole încoace, situația agravându-se în deceniile recente.

Pe termen scurt, zici că pur și simplu e al dracu’ de cald afară, îți pui un maiou și-ți vezi mai departe de viață. Abia când privim imaginea de ansamblu ne dăm seama că temperaturile astea absurde se încadrează în niște tipare previzibile, că ne mirăm degeaba și că situația va continua să se înrăutățească de la an la an. Până când atmosfera noastră va fi la fel de insuportabilă ca pe Venus, cea mai fierbinte planetă a Sistemului Solar. Stephen Hawking chiar avertizaPământul va deveni Venus v2.0 dacă nu ținem sub control emisiile de gaze cu efect de seră.

Ca să vedem cu ochii noștri imaginea de ansamblu, NASA a ilustrat și sintetizat într-un clip de 30 secunde anomaliile climatice la nivel global în perioada 1880-2017. Schematic vorbind, planeta noastră odată albastră a devenit roșie ca un fund de babuin:

Faza e că temperatura medie la nivel global oricum ar fi crescut, chiar dacă noi nu contribuiam în vreun fel. În primul rând, din cauza fenomenului numit „Atlantic Multidecadal Oscillation” (AMO), adică fluctuații majore periodice în temperatura Oceanului Atlantic. Chestia asta e influențată de nori și curenți de aer, iar momentan trecem printr-o perioadă în care temperatura la suprafața apelor e mult peste medie:

A.M.O. Foto: Screenshot YouTube/Simon Clark

AMO are o influență puternică asupra formării uraganelor și asupra temperaturii la nivel mondial. Din cauza acestui fenomen, America de Nord și Europa sunt acum încinse mai mult decât ar trebui, continentul nostru devenind în același timp mai ploios.

Foto: Screenshot YouTube/Simon Clark

Mișcarea curenților de aer e și ea de vină pentru caniculă. Curenții iau naștere din contrastul dintre temperatura la ecuator și cea de la poli. Având în vedere că polii s-au încălzit accelerat în ultimele decenii (efectul de Amplificare Polară), contrastul a devenit mai slab, iar curenții de aer circulă mai lent. Din cauza vitezei scăzute, au ajuns chiar să-și schimbe cursul. Aerul rece e acum „împins” către sud, iar cel cald – către nord, conducând la climă anormală în multe zone pe glob.

Curenții de aer Foto: Screenshot YouTube/Simon Clark

Cum contribuie omul la încălzirea globală?

Bun, deci rahaturile pe care le face omul, gen poluarea sau despăduririle, nu afectează clima? O, ba da. Acțiunile omului înrăutățesc și mai mult situația, amplificând canicula deja existentă și menținând-o „blocată” în atmosferă. Ăsta e, de fapt, efectul de seră: Pământul primește căldură de la Soare, absoarbe o parte din ea, iar restul e trimisă înapoi în spațiu sub formă de radiații calorice. În loc să treacă prin atmosferă, ele se lovesc de „plafonul” gazelor cu efect de seră și ne încing planeta mai mult decât ar trebui. Nu pot să treacă de bariera aia formată din CO2, gaz metan, oxid de azot și gaze fluorurate, care sunt în surplus din cauza noastră.

Foto: Screenshot YouTube/makemegenius

De ce se formează „plafonul” ăsta gazos? Din cauza noxelor emise de mașini, a defrișărilor, a emisiilor de metan ca urmare a activităților agricole, a freonului din instalații frigorifice, a spray-urilor, a îngrășămintelor chimice etc. etc. etc. Să nu uităm nici deșeurile din plastic: producerea și incinerarea plasticului a contribuit în 2012 cu 390 de milioane de tone de CO2. Chiar dacă nu le faci nimic, dacă le lași pur și simplu pe stradă, pungile de plastic ajung să emane gaze cu efect de seră când sunt expuse luminii solare.

Așa se ajunge la un mediu propice pentru ca toate fenomenele meteo să fie duse la extrem, iar rezultatul e o climă pe steroizi. Zonele calde devin din ce în ce mai calde, iar cele friguroase se răcesc mai mult. Totuși, asta nu înseamnă că se păstrează vreun echilibru: tendința e de creștere treptată a temperaturii medii, după cum ai văzut mai sus în filmulețul de la NASA.

Deja ne zbatem pentru supraviețuire

Caniculă în Japonia Foto: Screenshot YouTube/BBC News

Din decembrie 1984 încoace, fiecare lună calendaristică a înregistrat temperaturi peste medie. Adică ianuarie 1985 a fost mai caldă decât ar trebuit, februarie la fel, idem martie și tot așa. Până-n prezent. Aprilie 2018 a fost cea de-a 400-a lună consecutiv care să înregistreze temperaturi peste medie. Căldura e tot mai sufocantă de la an la an, iar efectele se resimt pe întreg mapamondul.

Japonia, spre exemplu, se topește pur și simplu. Canicula a ucis recent 77 de oameni în două săptămâni, iar alte zeci de mii au ajuns internate la spital. Temperaturile au urcat vara asta până la 41,1 grade Celsius în apropiere de Tokio, record absolut la nivel național.

Siberia, regiune lipită de Oceanul Arctic, a înregistrat recent temperaturi de 32 grade Celsius, în condițiile în care n-ar trebui să depășească 10 în mod normal.

Scandinavia trece prin același șoc: temperaturile au ajuns să depășească 30 de grade Celsius în zona de Nord, zonă încadrată în Cercul Polar Arctic. Repet: 30+ grade în Cercul Polar.

La începutul lui iulie, Montreal și-a depășit recordul absolut de căldură: 36,6 grade Celsius. Nu-i motiv de sărbătoare: 18 oameni au murit acolo din cauza căldurii (indirect) și încă 34 în Quebec.

Cum rămâne cu incendiile recente din Grecia, care au lăsat în urmă 91 de victime? Acolo totul ar fi pornit de la neglijența unui localnic care ardea crengi, deci nu putem da vina pe încălzirea globală, nu? Ba da - condițiile meteo extreme au favorizat răspândirea foculului într-un ritm alarmant, până a înghițit toată localitatea Mati. O spune și Ministrul grec al Apărării Naționale, Panos Kammenos: „[Incendiul] avut o forță copleșitoare, alimentat de vânturi de până la 110 km/h. A sărit peste o șosea lată cât o autostradă. Când ai condiții ca astea, nimic nu-l poate opri”.

Ce e de făcut?

Evident, trebuie să reducem urgent emisiile de gaze cu efect de seră. Norvegia deja s-a pus serios pe treabă: 20% dintre mașinile noi vândute acolo în 2017 au fost electrice. Ministrul Mediului și-a propus ca din anul 2025 să nu se mai vândă decât mașini electrice.

Ciclismul e și el o soluție excelentă, iar aici îi vom lua drept model pe olandezi. Sunt lideri mondiali la numărul de biciclete pe cap de locuitor, iar un sfert din populație pedealează zilnic. Lucrurile vor sta și mai bine dacă se implementează proiectul Secretarului de stat pentru Infrastructură, Stientje Van Veldhoven: toți cetățenii să fie plătiți pentru fiecare km parcurs pe bicicletă de acasă până la birou și vice-versa.

Apoi, trebuie să renunțăm pe cât posibil la plastic. UE deja a interzis comercializarea pungilor de plastic la supermarket începând cu 1 ianuarie 2019. Nu-ți face griji – nu va trebui să-ți cari cumpărăturile în brațe până acasă. Sacoșele clasice vor fi înlocuite cu unele biodegradabile făcute din amidon de porumb și imprimate cu cerneală pe bază de soia.

Suedezii reinventează reciclarea. Au fost atât de eficienți în ultimii ani la capitolul ăsta, încât au epuizat cam tot gunoiul din țară. Nu mai au ce recicla, așa că acum importă gunoi din alte țări doar ca să-și mențină uzinele ocupate.

Noi, oamenii de rând, ce putem face?

Înainte de toate, să mizăm mai puțin pe combustibilii fosili. Adică să mergem mai mult cu metroul/tramvaiul și mai puțin cu mașina. Dacă nu faci naveta, chiar ai de câștigat în felul ăsta: nu-ți mai smulgi părul din cap la fiecare ambuteiaj, scapi de riscul accidentelor și poți răsfoi o carte în loc să stai cu ochii pironiți în parbriz.

Folosește mai puțină apă fierbinte, pentru că încălzirea ei presupune un consum mare de energie. Dacă-ți montezi un cap de duș cu debit scăzut de apă, poți „economisi” până la 150 kg de dioxid de carbon pe an.

Oprește aparatura electronică atunci când n-o folosești. Mă refer la TV, DVD player, laptop etc. În felul ăsta poți evita producerea a zeci, chiar sute de kg de CO2 într-un singur an.

Reciclează cât de mult poți, oricând ai ocazia. Spre exemplu, Kaufland îți pune la dispoziție automate self-service de reciclare a ambalajelor, unde poți scăpa de PET-uri până-n 3 litri, doze de aluminiu de cel mult 1 litru și sticle. La fiecare cinci deșeuri depuse, primești un cupon de discount pentru anumite produse de pe rafturile magazinului.

Nu în ultimul rând, vorbește-le și altora despre tot ce-am scris mai sus. Știi și tu cât de eficient e word-of-mouth-ul. Dacă-ți pasă de viitorul planetei, al copiilor și nepoților tăi, al tuturor generațiilor viitoare, te invit să share-uiești articolul ăsta. Să ajungă informația la cât mai multă lume și poate ne trezim odată la realitate. E o cursă contra-cronometru și, ca să-l parafrazez pe Marin Preda, timpul nu mai are răbdare cu oamenii.

Sursa: Noizz.ro

Topic-uri

incalzire globala schimbari climatice mama natura muie psd canicula incendii catastrofe naturale viitor pamant reciclare mediul inconjurator
Arată comentariile

NOIZZ URBAN BY FANTA

Extinde