Modurile prin care stresul îți scurtează viața, iar tu nici nu-ți dai seama

Share
12
Tweet
Foto ilustrativ Foto: https://unsplash.com/photos/HwNCyLWw7hw

În 2018, trăim vremuri din ce în ce mai haotice: situația politică din țară și din afară care îți dă fiori și nervi, planeta care se răzbună pentru poluarea pe care a creat-o omenirea, tragedii și alte evenimente triste de care auzi zi de zi și care dezvoltă dezechilibrul major prin care trecem.

Stresul ne afectează pe toți, fără diferențe. Nu mai e un mit sau o scuză, așa cum a fost considerat mult timp. Fie că e deadline-ul de la job, chiria pe luna asta, probleme în relație sau chestiuni de familie, toate se transformă într-un bulgăre mare de stres pe care îl simți și tu.

Foto ilustrativ Foto: https://unsplash.com/photos/mVhd5QVlDWw

Dar știai cât de nociv este, de fapt, să te stresezi constant? Uite mai jos niște motive care să te convingă să-ți schimb obiceiurile.

Cu toate că simptomele stresului variază de la o persoană la alta, acestea se impart în 3 categorii:

Foto ilustrativ Foto: https://unsplash.com/photos/vnpTRdmtQ30
  • fizice (tensiune musculară, insomnie, lipsa poftei de mâncare, dureri de cap, probleme sexuale)
  • psihologice (stimă de sine scăzută, anxietate, irascibilitate)
  • comportamentale (izolare, schimbare de dietă, uz accentuat de alcool sau droguri)

Stresul îți face inima să bată mai tare și îți crește presiunea sângelui. În timp, îți slăbește sistemul imunitar și capacitatea organismului tău de a se apăra de factorii exterior.

S-a dovedit că oamenii care se luptă cu stresul în fază cronică sunt mai predispuși bolilor virale precum gripă și răceală sau alte infecții. În plus, poate prelungi și perioada de vindecare a unor afecțiuni sau răni. Nu sună fun, nu?

Stresul și The Fight-or-Flight Response

Stresul poate declanșa răspunsul corpului la amenințare și pericol, prezent și în cazul anxietății și al atacurilor de panică.

În timpul acestei reacții sunt secretați hormoni precum adrenalină și cortizol, care accentuează bătăile inimii, reduc funcțiile metabolismului și cresc cantitatea de sânge din mușchi, oferindu-i organismului un boost de energie.

În mod normal este menit să te apere, dar se activează în situații în care nu ar trebui, atunci când te stresezi.

După dispariția așa-zisei amenințări, acesta ar trebui să revină la funcția sa normală, chestie care de obicei nu se întâmplă, iar consențele nu vor mai fi pozitive.

Foto ilustrativ Foto: https://unsplash.com/photos/DFtjXYd5Pto

Un studiu realizat de Asociația Americană de Psihologie demonstrează că o mare parte a populației simte că stresul le afectează sănătatea fizică și emoțională și că nu îi pot face față.

Un alt studiu arată că oamenii care aveau nivelul ridicat al stresului și depresie, combinate cu afecțiuni cardiace, au fost cu 48% mai predispuși să aibă un infarct sau să moară în timpul cercetării, decât grupul care nu prezenta aceleași aspecte.

"For people who already have heart problems, the combination of stress and severe depression creates a "psychosocial perfect storm".

Foto ilustrativ Foto: https://unsplash.com/photos/qDbnNDF2jZ4

Te-am convins?

Inspiră, expiră și du-te să vorbești cu cineva despre ceva-ul ăla care te deranjează.

Sursa: Noizz.ro

Arată comentariile