Persoanele cu autism au șansa de a duce o viață normală, mulțumită acestei noi invenții

Share
78
Tweet
Copil cu autism testând Google Glass Foto: Screenshot YouTube/CNBC | youtu.be/CpCC6okoVHI

Cercetătorii Facultății de Medicină Stanford au creat un app care ajută persoanele cu autism să interpreteze expresiile faciale ale celor din jur, să înțeleagă emoțiile din spatele chipului. În timp real.

La nivel global, aproape 25 milioane de oameni se luptă zi de zi cu autismul. Mare parte din ei sunt copii, iar boala asta face ca socializarea și integrarea în colectiv să fie o misiune aproape imposibilă pentru ei: „Acești copii nu reușesc adesea să recunoască emoții faciale elementare, ceea ce face ca interacțiunile sociale și legarea prieteniilor să fie și mai dificilă. Dobândirea acestor abilități necesită intervenții comportamentale intensive care în general sunt scumpe, greu de accesat și administrate inconstant”, scriu autorii studiului.

Cercetătorii cred că ochelarii inteligenți Google Glass, combinați cu app-ul conceput de ei, îi vor ajuta pe copiii cu autism să depășească infinit mai ușor barierele astea sociale. Sistemul folosește inteligență artificială care interpretează în timp real expresiile faciale înregistrate cu camera video din rama ochelarilor. Interpretarea sugerată e afișată direct pe lentilă, adică puștii vor vedea lângă omul cu care stau de vorbă o etichetă cu „happy”/„sad”/„angry” etc.

Mai mult decât atât, ochelarii monitorizează și durata contactului vizual dintre copil și cei din jur, statistică utilă pentru specialiștii care se ocupă de tratamentul lui.

Foto: Stanford Medicine | Screenshot autismglass.stanford.edu

Sistemul e încă în stadiul de testare, dar până acum a dat rezultate foarte bune. După o lună-trei de folosire constantă, copiii cu autism au ajuns să facă mai mult contact vizual decât înainte și au început să socializeze mai mult și mai natural.

Cercetătorii au botezat tehnica asta „Superpower Glass”, ca să fie cât mai tentantă pentru copiii cu autism, în loc s-o evite din teama de a fi marginzaliați și mai mult.

Invenția asta m-a dus automat cu gândul la „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, roman genial al lui Mark Haddon. Protagonistul, un adolescent pe nume Christopher, suferă de Asperger – sindrom din spectrul autismului. Una dintre marile dificultăți pe care le întâmpină în societate e recunoașterea expresiilor faciale ale celor din jur, așa că puștiul poartă mereu în buzunar o „fițuică” cu emoji-uri și descrierea fiecăruia (vesel, trist, furios etc.); când stă de vorbă cu cineva, iar figura interlocutorului se schimbă, Christopher scoate foicica și încearcă să-și dea seama cu care emoji se potrivește cel mai bine. Totuși, sistemul nu funcționează mereu: „îmi era foarte greu să hotărăsc care dintre diagrame semăna mai mult cu grimasele pe care le făceau, pentru că feţele oamenilor se schimbă foarte repede”.

Dacă ar fi avut Christopher o pereche de Google Glass și app-ul ăsta instalat pe smartphone, viața lui ar fi fost infinit mai simplă. N-a fost să fie pentru personajul ăsta fictiv, dar persoanele reale diagnosticate cu autism au acum o nouă șansă – șansa de a duce, în sfârșit, o viață normală.

Sursa: Noizz.ro

Arată comentariile