Studiu: Paracetamolul ți-ar putea cauza mari probleme respiratorii pe termen lung

Share
43
Tweet
Foto ilustrativ Foto: 123rf.com

E singurul medicament pentru combaterea febrei la bebeluși. Rezolvă problema pe moment, dar uite că pe termen lung se poate cădea din lac în puț.

Studiul unor savanți de la Universitatea din Melbourne avertizeazăadministrarea paracetamolului în primii doi ani de viață ai copilului ar putea favoriza apariția astmului în adolescență. Corelația paracetamol => astm e vehiculată în cercurile științifice de vreo douăzeci de ani încoace, dar australienii vin acum cu niște date solide.

Prezentat la Congresul Internațional al Societății Europene de Boli Respiratorii, studiul a urmărit evoluția stării de sănătate a 620 de copii predispuși la alergii (din motive ereditare). Administrarea (sau nu) de paracetamol a fost constatată lunar în primele 15 luni, apoi la 18 luni și – în final – la împlinirea vârstei de doi ani. Șaisprezece ani mai târziu, li s-au făcut teste alergologice.

Cercetătorii au descoperit la persoanele cu un anumit profil genetic o strânsă legătură între consumul de paracetamol la o vârstă fragedă și dezvoltarea astmului. Concret, copiii cu genotip GSTM1 nul par predispuși să sufere de boli respiratorii dacă li se administrează paracetamol în primii ani de viață. De asemenea, subiecții cu variația genetică GSTP1 Ile/Ile expuși des la paracetamol cică au șanse de două ori mai mari să facă astm decât cei cu același profil genetic care iau mai rar medicamentul. Genele astea pot fi depistate printr-o analiză a sângelui sau a salivei. Cu alte cuvinte, depinde cum suntem construiți.

Foto: 123rf.com

Totuși, asta nu înseamnă că tragem semnul egalității între paracetamol și astm. Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu, medic primar pneumolog, atrage atenția asupra unui aspect esențial al studiului: se constată că pacienții cu astm au luat mai mult paracetamol în copilărie, dar sunt ignorate motivele pentru care medicamentul a fost administrat în primul rând. De fapt, Dr. Stoicescu sugerează un cerc vicios: „Cu paracetamolul se tratează febra ce apare în infecțiile virale, care pot fi – mai ales dacă apar în copilărie – un factor de risc pentru astm. Infecțiile cu virusul sincitial respirator sunt incriminate în patogenia astmului. Este posibil ca paracetamolul să fi fost folosit tocmai pentru a scădea febra din infecțiile virale respiratorii, în general mai frecvente la astmatici. Este normal că pacienții au primit paracetamol în copilărie, acesta fiind tratamentul de primă intenție pentru febra copilului”. Cu alte cuvinte, copiii respectivi ar fi devenit astmatici indiferent dacă luau sau nu paracetamol.

La fel zice și Neil Pearce, profesor al Școlii de Igienă și Medicină Tropicală din Londra: „Copiilor nu li se dă paracetamol fără motiv. Adesea li se prescrie din cauză că au o infecție respiratorie. Infecția ar putea fi cea care crește riscul apariției astmului, nu paracetamolul. Situația e cu atât mai complicată cu cât copiii primesc și antibiotice, care pot fi un risc în plus de a dezvolta astm”.

În plus, nu prea ai încotro. Prof. Dr. Mircea Nanulescu, președintele Secției de Pneumologie Pediatrică din cadrul Societății Române de Pneumologie, explică de ce Paracetamolul rămâne singura variantă pentru tratarea febrei la bebeluși, indiferent de posibilele consecințe: „Paracetamolul este antitermicul cel mai frecvent utilizat în pediatrie și este singurul medicament pentru combaterea febrei la categoria de vârstă 1–6 luni”.

Practic, studiul australienilor dovedește că administrarea paracetamolului și dezvoltarea astmului merg mână-n mână, dar nu și faptul că B rezultă neapărat din A. Ca de obicei, e nevoie de studii suplimentare ca să se poată verifica ipoteza asta. Și se vor face.

Sursa: Noizz.ro

Arată comentariile