Cel mai bun film din 2018: „Summer of 84”, o călătorie tulburătoare – dar nostalgică - în epoca răpitorilor de copii

Share
Tweet
Poster oficial pentru „Summer of 84” Foto: Gunpowder & Sky

În sfârșit, avem un prim film extraordinar într-un an cât se poate de dezamăgitor cinematografic!

S-ar putea să fiu subiectiv când recomand filmul ăsta, dat fiind că am o slăbiciune pentru estetica cinematografică a anilor ’80, dar avem de-a face cu o poveste „coming-of-age” (de maturizare a tinerilor protagoniști) incredibil de captivantă în care ne vom regăsi cu toții într-o oarecare măsură. „Summer of 84” e un low-budget independent canadian, regizat de un trio - François Simard, Anouk Whissell, Yoann-Karl Whissell – și urmărește o poveste de care suntem aproape sătui: un grup de puști dintr-un cul-de-sac american își petrec vara investigând un mister local fascinant.

Gașca de copii din Cape May Foto: Gunpowder & Sky

E vorba despre un criminal în serie aflat în libertate, poreclit the Cape May Slayer (Ucigașul din Cape May), ale cărui victime favorite sunt băieții preadolescenți. Ceva destul de comun în epoca Stranger Danger, când nu exista în SUA cutie de lapte fără chipul vreunui puști dispărut imprimat pe ea. Maniacul are 13 crime la activ, iar Poliția încă nu reușește să-i dea de urmă. Un adolescent pe nume Davey (Graham Verchere) adulmecă câteva indicii promițătoare în casa vecinului Wayne Mackey (Rich Sommer), polițist îndrăgit de comunitate, și își convinge gașca de prieteni să-l spioneze împreună pe copoi ca să scoată adevărul la lumină.

Rich Sommer în rolul polițistului Mackey Foto: Gunpowder & Sky

Pe măsură ce ancheta avansează, buletinele de știri livrează tot mai multe informații sângeroase de ultimă oră, iar copiii devin din ce în ce mai confuzi cu privire la adevărata identitate a criminalului în serie. E de la sine înțeles că se supun unui pericol fatal implicându-se în aventura asta aparent distractivă, dar entuziasmul ieșirii din rutină îi îndeamnă să-și continuie săpăturile (literalmente, la un moment dat).

Mă opresc aici cu povestitul. „Summer of 84” e un omagiu adus cinematografiei anilor ’80, mai ales clasicelor „E.T. the Extra-Terrestrial”, „The Goonies” și „Stand by Me”. E chiar la granița dintre omagiu și furt intelectual, împrumutând atâtea elemente narative și estetice specifice epocii respective încât poți să juri că urmărești o producție veche de peste 30 de ani.

Foto: Gunpowder & Sky, via Facebook/Summer of '84

Cât despre scenariu, firul epic are rădăcini profunde în genialul „Rear Window” al maestrului Alfred Hitchcock. Știu, e o premisă reciclată obositor de mult din 1954 încoace, dar „Summer of 84” reușește să-i insufle o nouă viață, o abordare proaspătă, o perspectivă actualizată și retro în același timp.

OK, știi ceva? „Summer of 84” e un mash-up al mai multor filme. Ideea de copii pe biciclete vânând un monstru care amenință ordinea cotidiană a cartierului am revăzut-o de curând în „IT”, „Super 8” și „Stranger Things”, deci nu-i un concept revoluționar. Ne amintește și de serialul „Eerie Indiana”, pe care l-ai urmărit cu siguranță pe Fox Kids în copilărie. Dar nici nu-și propune să fie un concept revoluționar.

Poster oficial pentru „Summer of 84” Foto: Gunpowder & Sky

E o călătorie nostalgică în anii ’80 pentru americani, sau în copilăria oricărui om care și-a petrecut cândva timpul liber pe stradă cu copiii vecinilor, plus o răsturnare sumbră și șocantă la final. Cât se poate de șocantă. Mă jur, se schimbă complet tonul filmului, tocmai când credeai că s-a rezolvat întreg misterul.

Foto: Gunpowder & Sky

Coloana sonoră Synthwave e absolut perfectă, chiar dacă nu întotdeauna utilizată perfect. Adesea eclipsează dialogul prin volumul ridicat, parcă lovindu-te în cap ca să-ți amintească că urmărești o poveste din anii ‘80. NU UITA ASTA!!! Sugerează tensiune și mister, e-adevărat, dar uneori nu strică puțină subtilitate.

Actorii sunt perfect credibili, fapt cu atât mai impresionant cu cât sunt niște puști anonimi în momentul de față. Drept dovadă, ți-am precizat doar numele protagonistului, și nici acum nu mi-l amintesc decât dacă scroll-uiesc până sus. Ideea e că toată gașca face o treabă excepțională, dând viață unor stereotipuri simpatice care-ți vor aminti de anumiți colegi din generală.

Atmosfera generală îți face pielea de găină și inima cât un purice. Ori de câte ori protagoniștii ies pe stradă după lăsarea întunericului, simți pericolul plutind în aer. Chiar dacă ucigașul apare rar și învăluit în umbră, prezența lui te bântuie permanent.

„Summer of 84” a debutat în cinematografele americane pe 10 august, dar – din păcate – nu a fost distribuit și în România. Poate pentru că nostalgia anilor ’80 e ceva specific american, în timp ce românilor le vin în minte amintiri mult mai mohorâte când aud de vremurile alea. S-or fi gândit casele de distribuție că nu-i o poveste în care publicul autohton se va regăsi... Oricum, știi tu cum funcționează Internetul. Te descurci să faci rost de film, chiar dacă nu găsești subtitrări în română.

Nota mea: 9/10

Sursa: Noizz.ro

Arată comentariile