Herve Mikaleoff, curatorul Fundației Louis Vuitton, ne-a povestit despre artă și expoziția fantastică pe care o va organiza în cadrul Art Safari 2018

Ana Tepșanu

Nonprincess
Share
Tweet

În perioada 11-20 mai, Bucureștiul se va transforma într-un oraș mult mai colorat, interactiv și interesant - Art Safari, cel mai complex eveniment dedicat artei din România, își deschide porțile.

Ți-am povestit despre ediția cu numărul 5 din acest an și toate lucrurile minunate pe care le vei găsi aici, dar am vorbit și cu Ioana Ciocan, directorul general al event-ului, despre importanța Art Safari și mijloacele prin care ea își propune să ne faciliteze accesul la artă.

Ai toate motivele să participi la Art Safari 2018, iar dacă nici până acum nu te-ai convins, te invit să citești rândurile de mai jos.

Una dintre premierele ediției din 2018 este o expoziție centrală dedicată artei contemporane, curatoriată de Herve Mikaleoff, curatorul Grupului și Fundației Louis Vuitton și consultant al CEO-ului Louis Vuitton.

Herve Mikaleoff

Expoziția va avea o lucrare de împrumut de la Louis Vuitton Foundation semnată de Mircea Cantor - o broderie pe cămăși tradiționale românești din Maramureș - expusă pentru prima dată publicului din România.

Tot aici, vei putea vedea o lucrarea special creată de Cantor pentru Art Safari - Dior/Bihor - o lucrare în oglindă în care moda se împletește cu arta, la propriu - un cojoc din colecția Dior toamnă-iarnă 2017 și un cojoc din Bihor.

Va fi ceva cu adevărat spectaculos, iar dacă vrei să afli mai multe te invit să citești interviul cu Herve de mai jos:

Mircea Cantor, Anthroposynaptic, 2015, Broderie pe cămăși tradiționale de bărbat și femeie din Maramureș, România. Approx. 50 elemente, 450 x 900 cm. Colecția Fondation Louis Vuitton, Paris

Herve, cum te-ai descrie în cel mai sincer mod posibil?

Curios, căutator neobosit și îndrăgostit de Paris.

Când ai știut că vei face artă în viața asta?

Am fost pasionat de artă din copilărie, iar faptul că tatăl meu a fost dealer de antichități, care nu a crezut niciodată în arta contemporană, m-a determinat să mă implic mai degrabă în susținerea artei prezente.

Fără îndoială, a fost o provocare. În 1991, am absolvit l’Ecole du Louvre din Paris, iar traseul profesional a fost unul firesc pentru un absolvent al acestei instituții. Am lucrat timp de doi ani la Fundația de Artă Contemporană Cartier, ca Asistent Director, iar ulterior am fost directorul adjunct al galeriei de artă Emmanuel Perrotin din Paris, timp de trei ani.

Primele proiecte curatoriale pe care le-am dezvoltat au fost pentru Caisse des depots Art Collection, fiind urmate de proiecte curatoriale pentru Dior și pentru Grupul Louis Vuitton Moët Hennessy, descoperind o altfel de față a artei, prin prisma colaborării dintre artiști și Fashion Directori.

Poți să-mi explici ce implică job-ul tău de curator al Grupului și Fundației LV și ce-ți place cel mai mult la meseria asta? Ești și consultant al CEO-ului LV - ce implică asta mai exact?

Una dintre cele mai bune prietene din facultate, Hedi Slimane (în prezent, Director Artistic al casei CÉLINE), m-a rugat să-i prezint artiști pentru a produce mai multe cabine de probă pentru Dior Homme.

Proiectul a fost un succes, artiștii l-au iubit. Cumva, așa a început munca mea curatorială pentru industria modei. Pe CEO-ul Louis Vuitton, Bernard Arnault, l-am cunoscut acum 15 ani, când era în căutare de artiști contemporani pentru colecția sa personală de artă, dar și pentru birourile Grupului LVMH din Montaigne, Paris.

Puțin mai târziu a început și colaborarea cu Grupul Louis Vuitton, pentru care am curatoriat peste 10 expoziții, în 6 ani, în cadrul Espace Culturel Louis Vuitton din Paris, continuând și consultanța acordată personal lui Bernard Arnault pentru colecția sa personală.

Atât eu, cât și CEO-ul Louis Vuitton, ne concentrăm atenția spre scenele de artă emergente cu potențial, așa cum este și România. Mai ales că era o perioadă când erau slab reprezentate în Franța.

Și de foarte mulți ani, munca mea principală constă în descoperirea de noi talente din aceste piețe, în acord cu statement-ul Fundației Louis Vuitton - legătura dintre arta modernă și cea contemporană.

Anul acesta, m-am bucurat de parteneriatul Fundației Louis Vuitton cu Art Safari București, care face posibilă expunerea unei importante lucrări de Mircea Cantor. Trebuie să o vedeți la Art Safari.

Chiar dacă muncești din pasiune, ai foarte multe responsabilități - care sunt dificultățile meseriei tale și ce faci atunci când stresul te copleșește?

Din fericire, nicio zi nu este la fel pentru mine. Călătoresc foarte mult și obișnuiesc să scriu dimineața devreme sau noaptea târziu. Îmi place să citesc și să merg la teatru. Și chiar și o duminică relaxantă se poate dovedi o zi foarte productivă pentru mine.

Răzvan Boar, Sure, 2017, oil on canvas, 207x160 cm, Credit photo Glaeria Nicodim

Revenind la artă - spune-mi câteva momente definitorii din cariera ta, momente care ți-au rămas la suflet sau te-au maturizat/schimbat:

Expoziția "When attitude become form", curatoriată de Harald Szeemann, în 1969, la Kunsthalle Bern, Elveția, m-a marcat cel mai mult, pentru că mi-a arătat un alt mod de a privi arta, punând reflectoarele pe artiști.

Nu eram născut pe atunci, însă ce am citit despre această expoziție, precum și reconstituirea care a avut loc la Fundația Prada din Veneția, acum 4 ani, mi-a arătat importanța ei.

În prezent, (prea) mulți curatori internaționali aleg să expună artiși reprezentați de mega galerii ale lumii doar pentru a "hrăni" piața.

De asemenea, îmi mai vine în minte un moment foarte puternic, în 2007, în ajunul Crăciunului, când am luat decizia să golesc vitrinele magazinelor Louis Vuitton, înlocuind piesele vestimentare cu instalațiile luminoase ale artistului Olafur Eliasson. Gestul a fost atât de puternic încât a atras și mai mulți vizitatori în magazine decât în mod obișnuit.

Ce înseamna arta pentru tine?

Arta este un safari etern pentru mine. Nu am o rutina cotidiană, 9 dimineața mă prinde comunicând cu Asia, iar prânzul mă prinde pe coasta vestică a Statelor Unite ale Americii.

Care este relația pe care o ai cu România și de ce ai acceptat invitația la Art Safari 2018?

Prima interacțiune cu arta românească contemporană a fost acum 6 ani. Eram pasionat de ce se întâmplă pe scena artei din România și am dorit să expun artiștii români la Espace Louis Vuitton din Paris. Așa că în perioada 2012-2013, am călătorit prin țară, am vizitat studiourile mai multor artiști, și așa s-a conturat expoziția "Romanian Scenes" din 2014.

Îmi aduc aminte că primele ateliere cărora le-am trecut pragul au fost cele ale artiștilor Geta Brătescu și Ion Grigorescu.

Am fost impresionat de creațiile celor doi, de viziunea lor artistică care se întindea pe decenii, din anii `60 până în prezent. Cei doi au reușit să facă artă contemporană chiar și în timpul comunismului, când era imposibil să expui să te exprimi liber și expui altceva decât arta oficială.

Expoziția pe care am organizat-o la Espace Culturel Louis Vuitton din Paris a fost un real succes. Am lucrat cu mare plăcere cu artiștii români pe care i-am cunoscut atunci și pe care continui să îi urmăresc.

Șase ani mai târziu, m-am bucurat că am fost invitat de Ioana Ciocan să curatoriez Pavilionul Central al Art Safari. Am venit la București și împreună am vizitat ateliere și galerii, pentru că eram foarte curios să descopăr noi artiști.

Am făcut două vizite la Cluj, unde am văzut noi spații și revăzut spațiile pe care le cunoșteam deja, lucru care m-a ajutat să pregătesc expoziția și așa am decis să expun mai multe generații de artiști.

Îmi plac mulți artiști români. Mircea Cantor, artist român stabilit la Paris, este unul dintre cei mai prestigioși, dar și Ciprian Mureșan (care a prezentat o lucrare excepțională la Art Basel acum câțiva ani) și Șerban Savu au devenit referințe internaționale. De asemenea, găsesc foarte ancorată în realitate munca artistei Arantxa Etcheverria.

Mircea Cantor, Anthroposynaptic (Dior Bihor) 2018, Broderie pe țesătură (Vestă Dior, Toamna 2017 și cojoc binșenesc, Bihor, România), 120x110 cm, Courtesy the artist

Știu că pregătești ceva absolut nou pentru România- artă de tip performance - poți să-mi povestești mai multe despre asta?

În cadrul Art Safari București vor fi expuse și lucrări de artă contemporane noi, create special pentru "Art on Stage", iar unele dintre ele vor fi interactive și vom avea și o serie de art performances.

Dorința mea este aceea de a crea scene multidisciplinare, unde lucrările și artiștii deopotrivă devin actori, împărtășind publicului viziunile lor asupra arhitecturii, utopiilor, savoir faire, amintirile lor, dificultățile sau dorințele lor de a se elibera de propria moștenire.

Mircea Cantor, Șerban Savu, Ciprian Mureșan, Radu Cioca, Răzvan Boar, Ioana Stanca, Arantxa Etcheverria sunt doar câteva nume care vor fi parte din acest show artistic.

Mircea Cantor, de exemplu, va invita un grup de dansatori pe scenă care să performeze în ritmul creației sale vizuale în ziua avanpremierei Art Safari București.

Scopul expoziției de artă contemporană "Art on Stage" este acela de a crea o platformă care să reunească atât generația de artiști consacrați din România, precum și artiști tineri.

Vrem să le oferim posibilitatea să discute deschis despre practica lor artistică, iar prin această platformă de exprimare vizuală, vrem ca vizitatorii să-și pună întrebări legate de artă, mai degrabă decât să oferim răspunsuri.

Vom crea o legătură între prezent, viitor și trecut și vom desena o hartă a creației artistice în România, fără pretenția că dezvăluim totul. Vă invit să descoperiți mai multe la Art Safari București, între 11-20 mai, în Piața George Enescu din Capitală.

Cum crezi că va reacționa publicul român la o artă de acest gen?

Arta în sine este deja Performance, iar prin această expoziție doar vom accentua mai mult acest lucru. Foarte multă lume are impresia că arta românească înseamnă doar pictură și desen, dar sunt mulți artiști români extraordinari care valorifică și alte medii. De aceea, vom vedea la Art Safari București și lucrări care îmbină artele textile cu performance-ul, și broderii sculpturale.

Apropo de români, cum vezi arta contemporană în România și cum este văzută arta contemporană românească în lume?

Arta contemporană românească este acum parte din scenă artistică globală, de la Berlin, până la Los Angeles. Călătoresc foarte mult și am ocazia să văd arta multor locuri, dar în mod cert, arta românească este profund racordată la contemporaneitate, la nivel global.

În ultimii 5 ani, arta contemporană românească s-a schimbat, a evoluat foarte mult – mai mulți artiști, mai multe galerii de artă, mai multă efervescență pe plan internațional, pentru că tot mai mulți artiști români sunt expuși pe scenele internaționale și sunt prezenți în colecții internaționale relevantă, mai multă dorință din partea publicului să descopere arta contemporană.

Iar acest lucru se datorează fără îndoială și evenimentelor precum Art Safari București, care au ajutat publicul să se familiarizeze mai mult cu munca acestor artiști, și efortului susținut al galeriilor de promovare pe plan național și internațional.

Vlad Olariu, Void (Great Escape), 100x100x10cm, resin, paint, glitter, EPS foam, 2016

Știu că Mircea Cantor semnează două piese din cadrul expoziției curatoriate de tine - ce-mi poți spune despre ele?

Una din piesele statement ale Pavilionului Central "Art on Stages" pe care îl pregătesc pentru Art Safari București este semnată de apreciatul artist român Mircea Cantor. Anthroposynaptic Dior/Bihor este o lucrare în oglindă ce expune o vestă Dior colecția toamnă-iarnă 2017 și un cojoc binșenesc din Bihor.

Lucrarea de artă a fost creată special pentru Art Safari București, pe fondul unei mișcări naționale de protejare a tradițiilor și culturii naționale, și nu are cum să nu te miște. Te intrigă, te surprinde, te bucură, dar în mod clar nu te lasă indiferent, iar aceasta este misiunea de bază a artei, să genereze emoții.

Continuând linia modei și a tradițiilor românești, în cadrul expoziției "Art on Stages", veți putea admira o altă lucrare a artistului Mircea Cantor, care a fost expusă și la Art Basel– Anthroposynaptic – o superbă broderie pe 50 de cămăși tradiționale de bărbat și femeie din Maramureș.

Ce crezi că ar trebui să facă artiștii români pentru a primi mai multă recunoaștere internațională sau de ce crezi că nu se întâmplă asta?

Artiștii români sunt foarte curajoși, iar acest lucru cred că trebuie să continue. Au fost suficient de curajoși să creeze artă neoficială în timpul regimului comunist, iar în prezent, deși au în continuare parte de o educație artistică foarte tradiționalistă, sunt destul de liberi să iasă din tiparele tradiționale și să fie neconvenționali.

Artiștii români trebuie să continue să creeze, pentru că aceasta este misiunea lor de bază și să aibă încredere în munca galeriștilor și a organizatorilor Art Safari de promovare internațională.

De exemplu, Plan B, de la Cluj, a făcut o treabă extraordinară pe plan internațional. Iar un eveniment precum Art Safari București reușește să plaseze Bucureștiul pe harta marilor capitale europene și să facă cunoscută munca artiștilor români atât pe plan național, cât și internațional.

Arantxa Etcheverria, "Lupta", lucrare de fotografie digitală realizate în 2018, seria "Apocalypse/Beatus"

Cum crezi că putem să ne apropiem mai mult de artă, chiar dacă nu suntem cunoscători? Ce ai spune unui om care susține că nu iubește arta?

Pentru a înțelege arta este nevoie să îi acorzi timp, să o privești, să o simți, să afli ce îți place și de ce îți place un anumit gen, o anumită lucrare. Atunci când alegi o anumită operă în detrimentul alteia este ca și cum ți-ai dezvălui sentimentele și întregul sistem de gândire.

Sfatul pe care îl dau colecționarilor și oricui este interest de artă este să fie mereu cu un pas înainte, să încerce să meargă dincolo de artiștii celebri, să nu fie încă un punct pe o listă de așteptare pentru ceva care este la modă acum, dar care va fi uitat într-un an, doi.

Iar în acest context, arta românească contemporană merită mai multă apreciere, deschidere, expunere și merită să fie achiziționată.

Și, nu în ultimul rând, educația. O cultură a artei se clădește prin educație, iar acesta este un alt punct care mi-a plăcut la Art Safari București, că prin programul Art Safari Kids se adresează și copiilor și tinerilor.

Ce așteptări ai de la Art Safari 2018?

Îmi doresc ca publicul să aibă parte de o altfel de experiență de vizitare, să devină actor în flow-ul expoziției, să ia parte la o călătorie trecut-prezent-viitor, să înțeleagă, în final, că arta este mai mult decât un tablou, un desen. Și să își dorească să vină și la următoarea ediție.

Topic-uri

art safari Herve Mikaleoff ioana ciocan bucuresti
Arată comentariile

NOIZZ URBAN BY FANTA

Vezi și

Extinde