Street Delivery—„Smart Cities?” din perspectiva lui Cristian Neagoe, co-fondator și curator al evenimentului-manifest aflat la a 13-a ediție

Gruia Dragomir

Story Finder
Share
22
Tweet

Street Delivery a ajuns la a 13-a ediție, iar 2018 are ca temă orașele smart, astfel că sufixul căpătat anul ăsta de evenimentul-manifest inițiat în 2006 este „Smart Cities?”. Mai multe, afli direct de la Cristian Neagoe, co-fondatorul și curatorul SD.

Sunt 12 ani de când există Street Delivery. Cum a schimbat acest eveniment / mișcare orașul?

E dificil să spui din interior, ca organizator al unui eveniment-manifest, ce impact are el asupra oamenilor și orașelor în care se întâmplă. Mai ales fiindcă ai putea părea arogant sau că ai fi tentat să dai mai multă importanță decât merită lucrului pe care îl faci. Cel mai onest ar fi să-i întrebați pe vecini, pe participanți, pe cei care umplu străzile cu ideile lor despre un oraș mai prietenos, care sunt, în fond, co-creatori ai evenimentului.

Dacă e să mă hazardez, cred că Street Delivery a redefinit felul în care ne raportăm la stradă ca spațiu public, ca loc de promenadă, de întâlnire, de schimb de idei și bună dispoziție. Suntem de mai bine de un secol programați să ne ferim de stradă, suntem educați de mici că e periculoasă, că putem muri pe ea. Dar strada nu a fost dintotdeauna un astfel de loc. Strada a avut de-a lungul istoriei un rol formativ, a fost o agora, a dat posibilitatea oamenilor să se cunoască și să-și șlefuiască ideile despre locuirea în comun, această mare invenție a aglomerărilor urbane. Strada ar trebui să dezvolte comunități și să hrănească un optimism civic vital, dar nu și când devine un spațiu inert răpit de sistemul auto pentru a ne fi vândut înapoi cu prețul petrolului, al sănătății noastre și al calității vieții urbane.

Automobilul, această tehnologie ineficientă și dăunătoare, a ajuns să ne distrugă țesutul comunitar și să ne sufoce orașul. Cred că Street Delivery îi face pe oameni să-și dea seama mai clar de asta. Și mai cred că peste câteva decenii vom fi priviți ca vizionari — dacă vom mai avea de cine să fim priviți.

Street Delivery—Smart Cities? Foto: https://www.facebook.com/StreetDelivery/

Cum te-a schimbat pe tine?

Am legat prietenii, am cunoscut triburi urbane extraordinare, mi-am format gusturi, mi-am tocat nervii (uneori), am intrat în depresii sau în faze de entuziasm nestăvilit. Mi-a schimbat viața, m-a definit și, într-un fel, mi-a dat o misiune.

Cum ai descrie SD din acest an?

Smart Cities de la firul ierbii. Ce poți face într-un oraș în care mai nimic nu e „deștept”, în afară de cetățenii săi, cum zicea doamna primar? Poți începe tu schimbarea pe care vrei s-o vezi în jur. Iar noi punem lupa pe oamenii cu idei și inițiativă și-i prezentăm altor 50.000 de concetățeni, apoi altor 10 orașe din țară.

Cristian Neagoe - fondatorul și organizatorul Street Delivery Foto: https://www.facebook.com/StreetDelivery/

Care ar fi cel mai smart oraș din România?

Dacă e să vorbim fix despre conceptul din industria tech, probabil Alba Iulia sau Oradea. Acolo s-a investit major în eficientizarea proceselor administrative și în implicarea cetățenilor în politicile publice. Asta mi se pare chiar smart. Apropo, în Alba Iulia, de Centenar, Street Delivery a fost invitat să redea străzile între 15 și 17 septembrie.

S-a încheiat deja perioada de înscriere pentru proiecte. Ne poți oferi un mic preview, câteva info despre unul dintre proiectele care ți-au plăcut cel mai mult?

Nu vreau să fac topuri, dar voi vorbi despre un proiect care poate nu va fi atât de vizibil pe cât ar merita, dar care poate schimba major felul în care ne hrănim și facem agricultură în oraș: „Grădina de pe Bloc”.

Ideea e simplă: avem foarte mult spațiu nefolosit pe acoperișurile blocurilor noastre comuniste, în vârful clădirilor noastre de birouri. Pe de altă parte, calitatea hranei ne tot mai proastă în oraș și va fi din ce în ce mai greu să ne hrănim cu toții pe măsură ce aglomerările urbane devin tot mai dense și mai extinse. Acest proiect propune ghivece modulare mobile cu un amestec natural de pământ și îngrășământ organic care pot fi așezate pe orice acoperiș plat fără să fie nevoie de autorizații complicate sau de inginer structurist. Îngrijite de comunitate sau de un „grădinar al blocului”, ele pot asigura legume, fructe și plante aromatice pentru o întreagă asociație de locatari de-a lungul anului. Și ar putea educa puștanii din bloc că roșia nu crește la Mega, la care se adaugă beneficii majore legate de mediu și de calitatea aerului.

În București sunt circa 9200 de clădiri cu acoperiș plat, care însumează o arie de 1300 ha. Productivitatea medie la o cultură organică pe 1 mp este de cam 30 kg la 90 zile, în funcție de dibăciă grădinarului și de plantele cultivate sezonier: roșii proaspete, salată, castraveți, mirodenii, căpșune, ca să dau doar câteva exemple. Dacă faci un calcul, genul ăsta de agricultură urbană ar putea contribui cu peste 10% din producția națională, cu eficiență mult sporită (nu mai e nevoie de transport pe sute de kilometri, de pildă).

Street Delivery 2017 Foto: https://www.facebook.com/StreetDelivery/

Apropo, cum alegeți proiectele câștigătoare?

Dăm drumul în fiecare an unui apel deschis de proiecte, pe o anumită temă care ține de o problemă specifică a orașului, la care se poate înscrie oricine, de la simplu cetățean la ONG, companie sau instituție publică. În general se înscriu câteva sute de idei.

Le alegem pe baza câtorva criterii: 1) respectarea temei în moduri creative; 2) accentuarea interacțiunii cu publicul și a utilizării educative + fun a spațiului public; 3) creșterea calității vieții în oraș.

Prioritizăm proiectele care vin cu o viziune care depășește cele trei zile de festival și invităm personal comunități care au dovedit de-a lungul timpului că produc o îmbunătățire autentică în vibrația orașului.

Ești un om plimbat prin toată lumea. Care e orașul tău preferat și de ce?

Ei, nici chiar așa. Am lucrat o vreme la New York și Veneția, am vizitat câteva orașe europene și americane, dar mai am multe de explorat în viața asta.

Fiecare oraș în care am fost m-a atins cumva. În copilărie mergeam aproape lunar la Ploiești să îmi vizitez un prieten de suflet și mi-a arătat ce înseamnă un oraș industrial demn. În adolescență, Timișoara m-a fascinat prin efervescența ei creativă și prin faptul că acolo am cunoscut câțiva dintre cei mai apropiați amici în ale artelor. Ador Iașiul pentru spiritualitatea și profunzimea celor pe care i-am aflat acolo. Recent am descoperit la Bacău, o dată cu inițierea Street Delivery pe aleea Parcului Cancicov, un entuziasm și o disciplină care m-au contaminat. Visez din când în când Sibiul ca pe un spațiu mitic și l-am simțit așa chiar anul ăsta, când am fost la prima ediție Street Delivery din Piața Schiller. Admir Clujul (unde o echipă fantastică de arhitecți și artiști organizează Someș Delivery), chiar dacă mulți clujeni disprețuiesc Bucureștiul. Alba Iulia și Baia Mare sunt fantastice cu atmosfera lor medievală și cu toată atenția la detalii. Aș putea continua, însă ce vreau să zic, de fapt, e că poți iubi orașe foarte diferite descoperindu-le miezul comunitar și creativ — și asta am privilegiul să fac câteva săptămâni pe an prin Street Delivery, care se extinde în toată țara de la ediție la ediție.

Street Delivery 2018 Foto: https://www.facebook.com/StreetDelivery/

Cum e relația voastră, a echipei SD, cu autoritățile, mai ales cu Firea?

În țară relația e surprinzător de deschisă și de constructivă. Suntem invitați de primării din orașe de peste tot să adaptăm evenimentul la contextul lor și să-i ajutăm să nu ajungă în situația de congestie a Bucureștiului.

Cât despre Capitală, să spunem doar că primim niște semnături pe niște autorizații, dar nimic mai mult. E o relație de coabitare. Dăm și de funcționari care se bucură că ne știu de atâta timp și ne ajută, dar în cele mai multe cazuri te doare capul cât de absurd e totul. Să-ți dau doar un exemplu: Administrația Străzilor din București ne pune să plătim în fiecare an parcările ca și când evenimentul nostru pentru pietoni ar ocupa cu mașini străzile nonstop. Pentru ei, marginea străzilor (și uneori trotuarele) sunt doar spații de parcare, orice altceva (parcări de biciclete, proiecte urbane, promenade, pietonale) pur și simplu nu există, fiindcă nu pot tăia tichete de parcare.

Ești foarte implicat politic, te văd pe la mai toate protestele, ești foarte critic la adresa puterii. Ce te-ar convinge să te implici activ în politică, într-un partid?

Prefer să ajut din zona societății civile. Cred că se pot face mai multe din stradă decât din instituții publice schilodite de compromisuri. Găsesc că e cea mai onestă formă de implicare politică, fiindcă îmi dă libertatea să mă exprim frust. Când intri într-un partid, oricare ar fi el, compromisul e inevitabil, mi-e evident lucrul ăsta, și nu cred că am ce căuta acolo. Misiunea mea începe în stradă.

Sursa: Noizz.ro

Topic-uri

street delivery 2018 festival eveniment romania bucuresti street fashion urban festival urban cultura urbana
Arată comentariile

NOIZZ URBAN BY FANTA

Extinde