SEISM 2018. Raed Arafat, după „moartea” a peste 4.500 de români: „Exercițiul a fost un succes”

Share
Tweet
Raed Arafat Foto: Libertata Foto / Vlad Chirea

Cutremurul de 7,5 grade care a „zguduit” Vrancea sâmbătă dimineața, conform scenariului simulării, a făcut de trei ori mai multe victime decât cel din 1977. În loc să fie îngrijorat sau revoltat, Raed Arafat e foarte mulțumit de modul în care a descurs întreaga operațiune de căutare-salvare.

Ieri s-a încheiat oficial exercițiul „SEISM 2018”, cea mai amplă simulare de cutremur pe care a văzut-o Uniunea Europeană în ultimii 20 de ani. Pornind de la premisa că Vrancea a fost lovită sâmbătă dimineața de un seism cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter (urmat de două replici), iar Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș din toată țara, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și-a mobilizat instant toate unitățile subordonate ca să le testeze viteza de reacție, pregătirea și eficiența.

Foto: Facebook/IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania

Echipele de căutare-salvare au avut nevoie de întăriri din alte județe ale țării, dar până și alea s-au dovedit a fi insuficiente. De-a lungul celor cinci zile de simulări, am primit ajutor și din străinătate. Israel și Suedia ne-au trimis avioane de terapie intensivă, iar Bulgaria și Norvegia ne-au livrat spitale pe roți, cu tot cu staff medical.

Și tot nu a fost suficient. Ultimul bilanț arată că peste 4.587 de persoane au murit în urma seismului, de trei ori mai multe victime decât în 1977. Alte 8.585 au fost rănite, 50.000 au rămas fără adăpost, 48.000 – fără energie electrică, iar 55.000 – fără apă curentă.

Foto: Facebook/IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania

Pagubele materiale arată că prioritatea Primăriei Capitalei ar trebui să fie consolidarea clădirilor vechi, nu finalizarea Catedralei Mântuirii sau organizarea de concerte. 5.240 de clădiri au fost afectate de cutremurul simulat, dintre care 460 s-au prăbușit complet, 1.700 au fost distruse parțial, iar 3.080 au devenit nesigure pentru locuit.

6 spitale din București s-au prefăcut în scrum, iar alte 23 au fost parțial distruse până-n punctul în care au devenit nefuncționale.

Rezultatele sunt cât se poate de îngrijorătoare. Dacă era pe bune, ar fi intrat în istorie drept cel mai devastator cutremur care să zguduie vreodată România, raportându-ne la numărul victimelor și la daunele materiale.

Foto: Facebook/IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania

Totuși, Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, e încântat de modul în care a decurs simularea: „Peste tot s-a lucrat bine, toate punctele medicale au lucrat foarte bine, punctele de căutare-salvare au lucrat foarte bine. Faptul că găsim anumite lucruri de îmbunăţit nu înseamnă că a fost prost, asta nu înseamnă că a fost un eşec, asta înseamnă că a fost un succes, că am identificat nişte lucruri de îmbunătăţit. Asta e concepţia unui exerciţiu. Exerciţiul la sfârşitul căruia dai o foaie albă şi spui că totul a fost perfect nu trebuia să aibă loc”.

Raed Arafat, șeful DSU Foto: Screenshot Digi24 | facebook.com/Digi24HD/videos/274385553410157

Ba da. Într-un București ideal, clădirile ar fi atât de bine consolidate încât să reziste și unui cutremur cu magnitudine de 8 Mw. Unitățile medicale ar fi complet utilate, dotate cu aparatură de ultimă generație, iar bilanțul cutremurului ar fi „0 morți; câțiva răniți din cauza sperieturii trase”. Într-o lume ideală.

Dar pentru că nu trăim într-o utopie, ne-am fi mulțumit cu un număr mult mai mic de victime. De preferat, mai mic decât cel al cutremurului din ’77. Asta ar fi arătat progres și ne-ar fi redat optimismul. Așa, cei 4.500 de „morți” și 8.500 de „răniți” demonstrează că suntem varză la capitolul ăsta, că Bucureștiul va deveni o ruină la primul seism zdravăn.

Situația e cu atât mai îngrijorătoare cu cât nu se întrevede vreo schimbare majoră în abordarea Primăriei Capitalei referitor la clădirile cu bulină roșie. La rectificarea bugetară din iulie, Gabriela Firea a tăiat 4,8 miliaoane de lei din bugetul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Primărița consideră că astfel de sume colosale merită mai degrabă investite în Catedrala Mântuirii Neamului, căriea i-a virat atunci un bonus de 10 milioane RON.

Oricum, Catedrala e aproape gata și urmează să fie sfințită pe 25 noiembrie. Nu ne rămâne decât să ne înghesuim și noi în ea ca să ne rugăm pentru doamna Firea, să-i vină mintea la cap și să înceapă să bage bani acolo unde trebuie: în siguranța bucureștenilor, mai presus de orice.

Sursa: Noizz.ro

Arată comentariile