„YANNY” sau „LAUREL”? Iluzia asta auditivă m-a convins că toți colegii mei sunt nebuni

Share
Tweet
YANNY sau LAUREL?!

E singura explicație pentru faptul că ascultăm exact același sunet, dar auzim două cuvinte total diferite.

YANNY / LAUREL” e de departe cea mai mișto iluzie peste care am dat în ultimii ani. Mai mișto decât #TheDress, mai mișto decât adidasul gri-turcoaz/roz-alb, mai mișto decât melodiile MIDI care reproduc voci și versuri prin clapele unui pian. E un mindf*ck care te face să-ți pierzi total încrederea în urechea umană.

Ca să înțelegi la ce mă refer, ascultă clipul de mai jos. În repetate rânduri.

Ce ai auzit, „YANNY” sau „LAUREL”? Oricare ar fi, dă-i și persoanei de lângă tine să asculte. Bagă-le căștile în urechi tuturor celor din jurul tău și întreabă-i ce aud. O să fii surprins, ba chiar șocat.

Inițial am crezut că-i vreo glumă stupidă, pentru că auzeam cât se poate de clar „YANNY” (pronunțat „ienei”) și nu-mi închipuiam că poate fi perceput altfel. De unde până unde „LAUREL” („lorăl”), când nici măcar nu se aude sunetul O?! Rând pe rând, toți colegii de la NOIZZ m-au contrazis: auzeau „LAUREL”, fără niciun dubiu. Eram sigur că fac cu toții mișto de mine, până să găsesc alte 2 persoane care aud tot „YANNY”.

Încearcă să asculți clipul și la căști, și la difuzor. Pe rând. Pentru că sunetul se propagă diferit în cele două situații, e posibil să auzi ambele variante.

Uite încă un experiment. Un user de Twitter a trecut clipul printr-un editor audio și s-a jucat cu nivelul bass-ului. De-a lungul celor 16 secunde, ar trebui să poți auzi și „YANNY”, și „LAUREL”:

Care-i explicația, totuși? De ce eu și colegii mei auzim două cuvinte diferite când ascultăm fix aceeași înregistrare? Pentru că sunt ei nebuni și nu le funcționează urechile cum trebuie? Da, asta-i cea mai plauzibilă explicație. Dar David Alais, profesor de Psihologie la Universitatea din Sydney, are o altă teorie.

Se pare că sunetul ăsta dubios e ceva numit „stimul ambiguu perceptual”. Asta înseamnă că poate fi interpretat în două moduri diferite, iar creierul debusolat ori jonglează cu ele, ori se agață definitiv de unul. „Yanny/Laurel este ambiguu pentru că ambele sunete au aceeași durată și au un conţinut similar de energie, deci pot fi confundate. Toate astea evidențiază măsura în care creierul e un interpret activ al informației senzoriale și, astfel, lumea exterioară e mai puțin obiectivă decât ne place să credem”, explică Alais.

Lars Riecke, profesor de audiologie la Universitatea Maastricht, spune că totul pornește de la frecvență: „Majoritatea sunetelor, inclusiv L și Y, sunt compuse simultan din mai multe frecvențe. Se poate ca frecvențele lui Y să fi fost înălțate artificial, iar frecvențele care produc sunetul L să fi fost coborâte”.

Probabil contează și ce te aștepți să auzi înainte să-i dai Play. Poate auzi „YANNY” din cauză că pe el l-am scris primul în titlu și astfel l-ai citit înaintea lui „LAUREL”, deci te-ai axat pe el fără să-ți dai seama.

În schimb, dacă auzi „LAUREL”, nu te înțeleg deloc. E IMPOSIBIL SĂ ZICĂ „LAUREL”! N-are cum. Nu?!

Sursa: Noizz.ro

Arată comentariile